Razboiul Bistroe

27 Sep 2004 • 00:00

SECRETELE DELTEI - CANALUL PROBLEMA

Expertii romani vor definitiva pana la 1 decembrie proiectul prin care se va incerca reducerea efectelor negative ale construirii canalului Bistroe. Se vor reconstrui ecologic unele canale colmatate care vor prelua apa din bratul Chilia. Ramasi fara iesire fluviala la Marea Neagra, ucrainenii au decis sa construiaca unui canal navigabil pe bratul Chilia.

ALEXANDRU NASTASE

Imperiul Tarist, URSS si de un deceniu incoace, Ucraina au avut dintotdeauna o varianta fluviala care a unit Dunarea de Marea Neagra la nord de bratul Chilia. Ultimele lucrari facute de ucraineni la aceste cai navigabile au fost gresit executate si au dus la colmatarea tuturor gurilor de varsare a Dunarii de pe teritoriul tarii vecine. Puse in fata situatiei de a nu mai avea iesire la mare, autoritatile de Kiev au decis construirea unui canal navigabil Dunare - Marea Neagra pe bratul Chilia, pana la portul Reni. Bistroe este unul din bratele prin care Chilia se varsa in mare, un canal lung de 8 kilometri. Este doar capatul noului canal navigabil care va uni Dunarea cu marea.

CELE TREI VARIANTE. Initial, ucrainenii au avansat trei proiecte de construire a canalului navigabil: dragarea bratului Bistroe, dragarea bratului nordic Oceakovo sau construirea unui canal de ecluze care sa treaca prin marile lacuri existente in nordul bratului Chiliei. O comisie internationala a stabilit, in octombrie 2003, ca varianta Bistroe e cea mai nociva pentru delta si a catalogat-o drept "inacceptabila". Ucrainenii, insa, au pus-o in practica.

FARA DIPLOMATIE. Lucrarile propriu-zise au inceput pe 11 mai 2004. Potrivit prevederilor internationale era necesar un studiu de impact care sa evalueze cat mai exact consecintele. Acest studiu trebuie prezentat autoritatilor din statul vecin, impreuna cu care sa se gaseasca cea mai buna solutie pentru ca impactul de mediu si cel economic sa fie minime. Acesti pasi nu au fost repectati de ucraineni, care in 3 luni au inaugurat primul tronson. Mai mult, au inceput si dragarea bratului Chilia, ignorand toate protestele internationale si refuzand sa furnizeze informatii despre constructii.

PROTESTE. Lovindu-se de refuzul hotarat al Kievului de a respecta conventiile internationale, Romania a ales calea diplomatiei, incercand sa-i convinga pe ex-sovietici de necesitatea dialogului. Refuzati sau ignorati, diplomatii de la Bucuresti s-au adresat forurilor internationale, care le-au dat dreptate si au cerut Ucrainei sa stopeze lucrarile pana cand nu va prezenta studii amanuntite despre proiect. Au adresat proteste Ucrainei, Statelor Unite, cancelarului Germaniei, forurilor din Uniunea Europeana si organizatiilor ecologiste din toata lumea, inclusiv de la Kiev. Toate interventiile au ramas fara rezultat.

EFECTE. Potrivit expertilor romani, impactul pe care il are construirea canalului navigabil al ucrainenilor ar putea fi devastator pentru zona de la sudul bratului Chilia unde se afla, intre altele, padurea tropicala Letea, unica in Europa, sau zona Rosca-Buhaiova, unde traieste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Adancirea bratului Bistroe ar putea determina, in opinia specialistilor romani, o accelerare a cursului apei in regiune. Astfel, sursa de apa a padurii Letea va scadea simtitor, periclitand ireparabil arborii. Scaderea nivelului de apa din lacurile din Rosca-Buhaiova ar ameninta si coloniile de pelicani. Constructia ucrainenilor ar putea seca numeroase lacuri, canale sau incinte preferate de pasari pentru cuibarit sau de pesti pentru depunerea icrelor. Impactul poate fi comparat cu cel avut in urma cu un secol de construirea canalului Sulina: poluare, disparitia pestelui, disparitia pe o raza de 10 kilometri la nord si la sud de canal a oricarei populatii de pasari sau animale.

RAPORTUL DE 30 DE PAGINI. Ucrainenii au parut la sfarsitul lui iulie ca cedeaza presiunilor internationale si au prezentat un raport al activitatii de pe Bistroe. A fost insa un simplu foc de paie, "lucrarea stiintifica" continand 30 de pagini de considerente incomplete, incorecte si referitoare doar la impactul local al construirii canalului. Savantii ucraineni au sustinut ca Delta nu va fi afectata decat strict in zona de constructie, desi este stiut ca acest lucru este imposibil. De asemenea, ucrainenii afirmau ca "nu conteaza daca se distrug unele specii rare sau protejate din zona Bistroe, pentru ca exista in toata Delta specii rare, chiar daca de cu totul alt tip decat cele care vor pieri".

IPOTEZE. Motivatia Ucrainei: "taxele de navigare pe canalul Sulina sunt foarte mari". Asta desi o conventie internationala, semnata la Belgrad in 1948, prevede ca Romania e singura tara care are dreptul de a detine un canal navigabil Dunare - Marea Neagra, dar nu are voie sa faca profit din taxele aplicate. In plus, in 2003, din totalul navelor care au trecut pe Sulina, numai 4% au fost ucrainene. Adica aproximativ 70 de vapoare. O ipoteza spune ca ucrainenii nu mai vor ca navele lor sa fie controlate de autoritatile unei tari membre NATO si viitoare parte a Uniunii Europene. Vecinii incearca in acest fel sa tina departe de ochii lumii traficul cu icre, arme sau droguri si sa evite ce au patit la granita din Vest, cu Polonia, unde a scazut cu cateva zeci de procente, dupa integrarea polonezilor. Se mai vorbeste si despre orgoliul militar al ucrainenilor, care ar intentiona plasarea pe Chilia a unei parti a navelor militare aflate acum la Sevastopol, in incercarea de a arata Aliantei Nord-Atlantice ca tarile din spatiul ex-sovietic inca reprezinta o forta militara de temut. Proiectul este sustinut de presedintele Leonid Kucima si de actualul premier Viktor Ianukovic, protejati ai presedintelui rus, Vladimir Putin.