Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aşa cum scria Jurnalul Naţional în urmă cu ceva timp "de cum intri în judeţele Harghita şi Covasna ai impresia că de fapt eşti în altă ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta nu pentru că nivelul de trai pare unul mai mare sau că starea drumurilor este mai bună, ba din contră, ci pentru faptul că pe mai toate sediile de instituţii, fie ele publice sau private, sunt afişate steagurile ţării vecine de peste Tisa sau mai nou un aşa-zis steag secuiesc". Trebuie însă ştiut faptul că legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt ale vreunui stat, iar cele care reprezintă alte state, în speţă, Ungaria, se pot arbora doar în anumite condiţii, respectiv "Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale", se arată în art. 6 din HG nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.
Tonul la arborarea aşa-zisului steag secuiesc l-a dat primăria comunei Ciumani, care a arborat textila secuiască încă din 2005. Au continuat primăriile din municipiile Gheorgheni şi Miercurea-Ciuc. Trebuie spus că un astfel de steag al secuilor se află chiar şi în sala de şedinţă a Consiliului Judeţean Harghita. De anul trecut, mai precis de pe data de 15 martie (Ziua Ungariei), drapelul secuiesc a fost "proclamat" drept steag al judeţului Harghita. Ca urmare a acestei acţiuni, trei organizaţii civile româneşti din Topliţa (judeţul Harghita) acuză Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de complicitate cu Consiliul Judeţean (CJ) Harghita. Acuzaţia vine din partea Fundaţiei Culturale "Dr. Miron Cristea", Radio Ardealul şi Asociaţia "Glasul Călimanilor", după ce reclamaţia lor privind arborarea steagului secuiesc pe clădirea CJ Harghita, dar şi în sala de şedinţă a instituţiei, adresată CNCD, a avut rezultat negativ. Cauza a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, unde în urmă cu câteva zile a avut loc primul termen de judecată, care s-a încheiat extrem de rapid printr-o amânare solicitată de CJ Harghita.
Organizaţiile civile româneşti consideră că drapelul secuiesc, "proclamat" de autorităţile harghitene drept steagul judeţului, este un simbol "monoetnic", şi "un simbol al separatismului teritorial-etnic", care discriminează românii care trăiesc pe aceste meleaguri. Astfel, la începutul anului trecut au înaintat o petiţie CNCD, în care arătau că "proiectul de steag şi gonfalon pentru judeţul Harghita (în ianuarie 2010, când a fost înaintată petiţia, steagul judeţului era doar în fază de proiect – n.r) reprezintă doar comunitatea de maghiari, nu şi comunitatea de români din judeţ".
Legat de acest caz, vicepreşedintele Fundaţiei Culturale "Dr. Miron Cristea", prof. Ilie Şandru, ne-a declarat că s-au văzut nevoiţi să se adreseze Curţii de Apel Târgu-Mureş, având în vedere că, în opinia lor, există o complicitate între membrii Consiliului director al CNCD şi CJ Harghita. "Există complicitate între membrii Consiliului director al CNCD şi CJ Harghita, nici nu poate fi altfel din moment de CNCD este condus numai de indivizi care aparţin minorităţii maghiare", a spus Ilie Şandru. În legătură cu punctul de vedere al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional de Istorie a României, vicepreşedintele fundaţiei a afirmat că şi ministrul Culturii are parte în această complicitate. "Din moment ce Ministerul Culturii este condus de un membru marcant al UDMR, cred că şi ministrul Culturii are parte în această complicitate", a afirmat Ilie Şandru. Acesta este de părere că "drapelul respectiv, deşi a fost numit drapelul judeţului, este steagul secuiesc, care nu are ce căuta într-o sală a CJ".
Judeţul Harghita nu este singurul în care românii reclamă arborarea unui alt drapel decât cel al României şi al UE. Şi în Covasna românii sunt umiliţi prin faptul că drapelul Ungariei este arborat permanent în sala de şedinţe a CL Sfântu Gheorghe. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, încalcă legea cu bună ştiinţă, afirmând că nu vede "care este problema" că în sala de şedinţe a CL sunt puse unul lângă altul în total şapte sau opt drapele, şi anume, pe lângă steagul României şi al UE, şi cele ale localităţilor înfrăţite. "Conform unei alte legi, care este în vigoare în România, orice autoritate publică poate să aibă localităţi înfrăţite în alte ţări. Şi noi avem localităţi înfrăţite în Ungaria, în Slovacia, în Serbia, în Croaţia, în Franţa şi aşa mai departe. Toate aceste steaguri, pe lângă steagul României şi al UE, sunt puse frumos unul lângă celălalt. Deci nu este arborat steagul Ungariei nicăieri, există steagul celor şapte sau opt ţări. Nu ştiu pe cine deranjează acest lucru", a afirmat Antal Arpad. Însă, aşa cum se poate observa chiar din fotografia alăturată primarul minte cu neruşinare, în sală pe lângă steagul României şi al UE se află expuse doar drapelul Ungariei şi steagul secuiesc.
În loc de concluzie
Desigur, toată această mascaradă de a arbora, de a expune, steagul Ungariei sau pe cel secuiesc în sau pe instituţiile publice se petrece sub ochii letargici ai prefecţilor udemerişti din cele două judeţe. Desigur că arborarea celor două drapele străine României insuflă un sentiment de nesiguranţă cetăţenilor loiali acestei ţări. Desigur că nesancţionarea liderilor UDMR care comit astfel de acţiuni au darul de a-i determina şi pe alţii la comiterea unor acţiuni cu un caracter vădit antiromânesc. Desigur că numai aşa se explică faptul că la Miercurea-Ciuc străzile ce poartă numele unor importante personalităţi ale culturii române sunt schimbate cu denumiri maghiare, culminând cu recenta demonstraţie de a-l interzice pe Mihai Eminescu. Desigur că liderii UDMR din zonă încalcă legea cu bună ştiinţă şi aplică propriile norme, bineînţeles antiromâneşti, acreditând ideea de autonomie teritorială.
