Redescoperind plăcerea de a citi

Avem scriitori de primă mărime ai literaturii române, avem cele mai frumoase opere ale lor, pe care vi le dăruim împreună cu Jurnalul Naţional, în seria Biblioteca pentru toţi. Iată primele titluri care deschid această colecţie.

Următoarele două zile de miercuri vor fi dedicate volumelor II şi III din "Cel mai iubit dintre pământeni" de Marin Preda. Romanul unei mari conştiinţe prezintă pas cu pas "odiseea" lui Victor Petrini, până la concluzia din final - "Dacă dragoste nu e, nimic nu e". Şi pentru ca demersul nostru jurnalistic şi cultural să aibă continuitate, am dorit ca citatul biblic de mai sus, preluat de Preda, să se regăsească în majoritatea cărţilor care vă vor completa rafturile bibliotecii în următoarele 20 de săptămâni. Da, în majoritatea tomurilor apărute în seria Biblioteca pentru toţi veţi regăsi dragostea în toate formele ei... împărtăşită sau nu, pătimaşă, inocentă, vinovată, imaginară, carnală, ghicită, stranie, interzisă...

Un erudit. Un mare scriitor apreciat deopotrivă în propria ţară, dar mai ales în străinătate. Mircea Eliade vine cu "Maitreyi" şi "Nuntă în cer", două romane erotice. Dacă "Maitreyi" reprezintă experienţa personală a autorului, consumată în Calcutta anilor '30, "Nuntă în cer" are implicaţii filosofice, tema fiind nu atât "imposibilitatea comunicării în viaţa cuplului, cât nepotrivirea de destin în planul existenţei comune" (Eugen Simion). Doi bărbaţi iubeau aceeaşi femeie... restul e povestea lui Eliade. Alt autor pe care-l regăsim cu două cărţi în top 20 de săptămâni: Ionel Teodoreanu. "La Medeleni" (trei volume) ne va învălui în poezia sufletului adolescentin, iar "Lorelei" ţese intriga unor iubiri trădate. Garabet Ibrăileanu va fi prezent şi el, dar nu cu o lucrare critică, ci cu un roman de dragoste, care s-a bucurat de o excelentă ecranizare a regizorului Mircea Veroiu: "Adela". Deşi câştigă dragostea unei foarte tinere femei, cvadragenarul Emil Codrescu se lasă măcinat de incertitudini...

Şi pentru că tot pomeneam de fragilul echilibru al sufletului omenesc, iată o carte şi o autoare care ne-au însoţit adolescenţa: "Pânza de păianjen" de Cella Serghi. O zbatere perpetuă a eroinei Diana Slavu între un tumultuos Bucureşti interbelic şi locul mirific numit Balcic.

Un bărbat se îndrăgosteşte pe rând de şapte femei. Nimic deosebit, veţi spune. Numai că nu într-o singură viaţă, ci în şapte. Un roman de dragoste mai aparte, având ca temă principală metempsihoza: "Adam şi Eva" de Liviu Rebreanu.

Primul volum semnat de Mihail Sebastian apărut în această serie nu va fi unul de teatru, ci un roman: "Accidentul". Manuscrisul iniţial al romanului, cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat autorului în Franţa, iar autorul nu l-a mai găsit. A fost obligat să-l rescrie de la zero. O poveste de dragoste al cărei punct de pornire e un accident de tramvai.

ÎNAPOI LA PORŢILE ORIENTULUI
Iată un mare critic literar prezent cu un roman de factură balzaciană: George Călinescu - "Enigma Otiliei". Dincolo de tipologii de personaje (Stănică Raţiu, Aurica Tulea, Costache Giurgiuveanu, Aglae etc.), romanul glisează între dragostea pe care i-o "cerşesc" năbădăioasei Otilia tânărul medicinist Felix Sima şi mult mai experimentatul şi avutul Pascalopol.

Un singur autor, două romane: Gib Mihăescu, "Donna Alba" şi "Rusoaica". "Donna Alba" este, poate, ceea ce se cheamă obsesia erotică absolută pe care o poate exercita o femeie asupra unui bărbat. "Rusoaica" este monografia unei unice laturi sufleteşti, a aspiraţiei bărbatului pentru femeia necasnică, inaccesibilă.

"Dulce ca mierea e glonţul patriei" de Petru Popescu este un pariu câştigat de romancier cu sine însuşi. Tocmai pentru că e un superb roman de dragoste. Şi, în final, pentru a reveni la porţile Orientului, facem cunoştinţă cu murdăria şi sublimul din "Craii de Curtea Veche" de Mateiu Caragiale şi cu scrierea care a fost considerată evenimentul editorial al anului 1968: "Îngerul a strigat", de Fănuş Neagu.