Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși va fi urmată de adoptarea oficială în cadrul unei reuniuni a Consiliului din 29 aprilie, votul de săptămâna aceasta din plenul Parlamentului deschide calea pentru intrarea în vigoare a noilor reguli de anul viitor. Chiar dacă nu modifică țintele pentru datoria națională și deficitul va rămâne aceleași, sub 60% și, respectiv, 3% din PIB, noul cadru permite mai multă flexibilitate țărilor UE pentru atingerea lor, asigurând planuri de reducere a datoriei personalizate pentru fiecare țară și mai mult timp pentru aceasta, susține Parlamentul European. În replică, sindicatele europene spun că aplicarea noilor măsuri va lovi puternic în investițiile sociale ale țărilor UE, dezvoltarea infrastructurii de sănătate, de învățământ și construcția de locuințe sociale urmând să aibă cel mai mult de suferit.
Prin noile reglementări, deputații europeni au consolidat în mod semnificativ regulile pentru a proteja capacitatea unui guvern de a investi. De exemplu, va fi mai dificil pentru Comisie să plaseze un stat membru într-o procedură de deficit excesiv (așa cum este cazul României acum), dacă investițiile esențiale pentru țara respectivă sunt în curs de desfășurare, iar toate cheltuielile naționale pentru cofinanțarea programelor finanțate de UE vor fi excluse din calculul cheltuielilor guvernamentale, creând astfel mai multe stimulente pentru a investi, susține Parlamentul European. Țările cu datorii excesive vor fi obligate să le reducă în medie cu 1% pe an, dacă datoria lor este peste 90% din PIB și cu 0,5% pe an în medie, dacă este între 60% și 90%. Dacă deficitul unei țări este de peste 3% din PIB, acesta ar trebui redus în perioadele de creștere economică pentru a ajunge la 1,5% și pentru a construi o rezervă tampon în situația apariției unor condiții economice dificile.
Mai mult spațiu de mișcare
Noile reguli conțin diverse prevederi pentru a permite mai mult spațiu de mișcare guvernelor. În special, acordă trei ani în plus față de cei patru standard pentru ajustarea fiscală care să ducă la reducerea deficitelor. Deputații europeni au asigurat că acest timp suplimentar poate fi acordat pentru orice motiv pe care Consiliul European îl consideră adecvat, și nu numai dacă au fost îndeplinite criterii foarte clare.
20 septembrie 2024, termenul-limită pentru prezentarea primelor planuri de redresare
Țările cu un deficit sau o datorie excesivă pot solicita un proces de discuții cu Comisia înainte ca aceasta să ofere îndrumări cu privire la calea cheltuielilor. Acest lucru ar oferi mai multe oportunități guvernelor de a-și prezenta argumentele în acest moment crucial al procesului. Un stat membru poate solicita prezentarea unui plan național revizuit, dacă există circumstanțe obiective care împiedică implementarea celui prezentat inițial, de exemplu o schimbare a guvernului. Rolul instituțiilor fiscale naționale independente (în România - Consiliul Fiscal) însărcinate să verifice adecvarea bugetelor guvernamentale și a previziunilor fiscale - a fost considerabil consolidat de europarlamentari, scopul fiind ca acest rol mai mare să contribuie la consolidarea planurilor naționale. Statele membre vor trebui să își prezinte primele planuri naționale până la 20 septembrie 2024, potrivit noilor reglementări adoptate de eurodeputați.
Termenul pentru ajustarea fiscală urcă la 7 ani
Comisia Europeană va prezenta o „traiectorie de referință” (denumită anterior „traiectorie tehnică”) statelor membre în care datoria publică depășește 60% din produsul intern brut (PIB) sau în care deficitul public depășește 3% din PIB. Traiectoria de referință va indica modul în care statele membre se pot asigura că, până la sfârșitul unei perioade de ajustare fiscală de patru ani, datoria publică se află pe o traiectorie plauzibilă descendentă sau se menține la niveluri prudente pe termen mediu. Pe baza traiectoriei de referință, statele membre vor realiza traiectoria de ajustare fiscală care va arăta cheltuielile pe care le vor face țările pe termen mediu. Planurile, inclusiv direcțiile de cheltuire a banilor, vor fi aprobate de Consiliul Europei. Statelor membre li se va permite să solicite prelungirea perioadei de ajustare fiscală de patru ani la maximum șapte ani, dacă realizează anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea fiscală și abordează prioritățile comune ale UE. Acestea includ realizarea unei tranziții echitabile, ecologice și digitale, asigurarea securității energetice, consolidarea rezilienței sociale și economice și, acolo unde este necesar, consolidarea capacităților de apărare.
„Această reformă constituie un nou început și o revenire la responsabilitatea fiscală. Noul cadru va fi mai simplu, mai previzibil și mai pragmatic. Cu toate acestea, noile reguli pot deveni un succes doar dacă sunt puse în aplicare în mod corespunzător de către Comisia Europeană”.
eurodeputatul Markus Ferber (Grupul Partidului Popular European - PPE)
Sindicatele europene au altă părere
Un studiu publicat înainte de votul final pe marginea noilor reguli UE privind datoria și deficitele naționale de către Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) arăta că aplicarea lor va lovi puternic în investițiile sociale. Concluziile raportului arată cât de contraproductive ar fi normele fiscale propuse pentru obiectivele sociale și climatice ale UE, într-un moment în care sondajele proprii ale Comisiei arată că acestea sunt prioritățile cetățenilor. În loc să investească, statele membre ar fi obligate să facă reduceri în valoare de peste 100 de miliarde de euro în primul an de implementare a noilor reguli fiscale. Situația va deveni foarte gravă având în vedere că cifrele Executivului comunitar arată că investițiile în infrastructura socială a Europei sunt deja cu 192 de miliarde de euro mai mici pe an decât ar fi necesar pentru a satisface nevoile cetățenilor. Investițiile ar trebuie sporite anual cu 120 de miliarde de euro în sănătate, cu 57 de miliarde de euro în construcția de locuințe la prețuri accesibile și cu 15 miliarde de euro în educație.
România, țara plină de deficite
- Comisia Europeană a calculat României, pentru anul trecut, un deficit bugetar mai ridicat decât cel transmis de Guvern, în contextul în care suntem singurul stat european aflat în procedură de deficit excesiv. Față de 5,68% din PIB notificat de București, Comisia Europeană a calculat că acesta a fost de 6,3% din PIB, ceea ce înseamnă un minus bugetar de circa de 1,8 miliarde de euro, adică aproximativ 9 miliarde de lei. Am avut al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după Italia (7,4% din PIB) și Ungaria (6,7% din PIB).
- România avea la sfârșitul lui 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB).
- În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 de miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 de miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta deteriorare a deficitului s-a produs în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB.
- motorul creșterii economice a României, cu care le place să se laude tuturor guvernelor, este de ani mulți și va continua să rămână consumul. El a fost stimulat de toate guvernele prin creșteri salariale în mediul bugetar, ajutoare sociale, pensii și alte stimulente. Această stimulare a consumului a dus însă la o explozie a deficitului bugetar și creșterea datoriei publice.
E rău, dar ar putea fi și mai rău
Comisia Europeană a estimat pentru 2024 că România va avea un deficit de peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, ceea ce înseamnă că nu vom face niciun pas pentru a încerca să ieșim din procedura de deficit excesiv. În aceste condiții, deficitul bugetar pe anul 2024 este posibil să depăşească semnificativ deficitul din 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară, avertiza Consiliul Fiscal într-o opinie preliminară cu privire la proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 - 2026.
