CAPITOLUL IV - Comisia pentru evaluarea si asigurarea calităţii
Art. 43. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării adoptă standarde, standarde de referinţă, indicatori de performanţă, precum şi metodologia de asigurare a calităţii.
(2) In baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unitatea şcolară elaborează si adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
Art. 44. (1) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.
(2) Componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde, in număr relativ egal:
a) reprezentanţi ai corpului profesoral;
b) reprezentanţi ai părinţilor şi, in cazul şcolii de arte şi meserii, al invăţămantului liceal şi postliceal, reprezentanţi ai elevilor;
c) reprezentanţi ai consiliului local.
(3) Membrii comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii nu pot indeplini funcţia de director sau director adjunct in instituţia respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei in vigoare.
(4) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea unităţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute de legislaţia in vigoare;
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei in unitatea şcolară respectivă, pe baza căruia directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea invăţămantului din unitatea şcolară. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
c) elaborează propuneri de imbunătăţire a calităţii educaţiei;
d) cooperează cu agenţia romană specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.
(5) Orice control sau evaluare externă a calităţii, din partea Agenţiei Romane de Asigurare a Calităţii in Invăţămantul Preuniversitar sau a Ministerului Educaţiei şi Cercetării se va baza pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.
CAPITOLUL V - PĂRINŢII
Secţiunea 1 - Dispoziţii generale
Art.45. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de invăţămant, in vederea realizării obiectivelor educaţionale.
(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu invăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului in invăţămantul obligatoriu.
Secţiunea a 2-a - Comitetul de părinţi al clasei
Art.46. (1) Comitetul de părinţi al clasei se alege in fiecare an in adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de invăţător/ diriginte, care prezidează şedinţa.
(2) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi al clasei are loc in primele 30 zile de la inceperea cursurilor anului şcolar.
(3) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri;
(4) Dirigintele/invăţătorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor la inceputul fiecărui semestru şi la incheierea anului şcolar. De asemenea, dirigintele/ invăţătorul sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot convoca adunarea generală a părinţilor ori de cate ori este necesar.
(5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor clasei in adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, in consiliul reprezentativ al părinţilor, in consiliul profesoral şi in consiliul clasei.
Art.47. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:
a) ajută invăţătorii/diriginţii in activitatea de cuprindere in invăţămantul obligatoriu a tuturor copiilor de varstă şcolară şi de imbunătăţire a frecvenţei acestora;
b) sprijină unitatea de invăţămant şi dirigintele in activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
c) sprijină dirigintele/invăţătorul in organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;
d) are iniţiative şi se implică in imbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală.
f) sprijină conducerea unităţii de invăţămant şi dirigintele/invăţătorul in intreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de invăţămant.
Art.48. (1) Comitetul de părinţi al clasei ţine legătura cu unitatea de invăţămant, prin dirigintele/ invăţătorul clasei.
(2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, in adunarea generală, dacă se consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să contribuie la intreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de invăţămant.
(3) Contribuţia prevăzută la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , in nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de prezentul regulament şi de prevederile legale in vigoare. Informarea celor implicaţi cu privire la conţinutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribuţia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează numai de către comitetul de părinţi, fără implicarea cadrelor didactice.
(5) Este interzisă implicarea elevilor in strangerea fondurilor.
(6) Dirigintelui/invăţătorului ii este interzis să opereze cu aceste fonduri.
(7) Fondurile băneşti ale comitetului de părinţi se cheltuiesc la iniţiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ invăţătorului sau a directorului, insuşite de către comitet.
(8) Sponsorizarea clasei sau a unităţii de invăţămant nu atrage după sine drepturi in plus pentru anumiţi elevi.
(9) Se interzice iniţierea, de către şcoală sau de către părinţi, a oricărei discuţii cu elevii in vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi.
Secţiunea a 3-a - Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi
Art. 49. La nivelul fiecărei unităţi de invăţămant funcţionează Consiliul reprezentativ al părinţilor.
Art.50. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de invăţămant este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor prevăzut la alin. (1) işi desemnează reprezentanţii săi in organismele de conducere ale şcolii.
Art.51. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor poate decide constituirea sa in asociaţie cu personalitate juridică, conform reglementărilor in vigoare.
(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor/ Asociaţia părinţilor se organizează şi funcţionează in conformitate cu propriul regulament de ordine interioară / statutul asociaţiei.
Art.52. Consiliul reprezentativ al părinţilor /Asociaţia de părinţi are următoarele atribuţii:
a) susţine unitatea de invăţămant in activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
b) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din invăţămantul obligatoriu şi incadrarea in muncă a absolvenţilor;
c) propune unităţilor de invăţămant discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
d) identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora;
e) sprijină parteneriatele educaţionale dintre unităţile de invăţămant şi instituţiile cu rol educativ in plan local;
f) susţine unităţile de invăţămant in derularea programelor de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar;
g) se preocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor in plan local, de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
h) susţine unitatea de invăţămant in organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale;
i) susţine conducerea unităţii şcolare in organizarea şi in desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, pe teme educaţionale;
j) conlucrează cu comisiile de ocrotirea a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii in acest sens, in vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
k) sprijină conducerea unităţii de invăţămant in intreţinerea şi modernizarea bazei materiale;
m) are iniţiative şi se implică in imbunătăţirea calităţii vieţii şi a activităţii elevilor, in internate şi in cantine.
Art.53. (1) Comitetele de părinţi ale claselor /Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi pot atrage resurse financiare extrabugetare, constand in contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, care vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea şi intreţinerea patrimoniului unităţii de invăţămant, a bazei materiale şi sportive;
b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;
e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de invăţămant sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor.
(2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.
(3) Fondurile colectate in condiţiile aliniatului (1) se cheltuiesc numai prin decizia organizaţiilor părinţilor, din proprie iniţiativă, sau in urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de invăţămant.
Art. 54. (1) Colectarea şi administrarea sumelor destinate intreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a unităţii de invăţămant, reprezentand o cotă-parte din contribuţia prevăzută la art. 48 se face numai de către consiliul reprezentativ al părinţilor.
(2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.
(3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinţilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria iniţiativă sau in urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de invăţămant..
(4) Adunarea generală a asociaţiei părinţilor din unitatea de invăţămant stabileşte suma de bani care poate să se afle permanent la dispoziţia consiliului reprezentativ al părinţilor şi care să fie folosită pentru situaţii urgente, la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de invăţămant..
CAPITOLUL VI - Evaluarea
Secţiunea 1 - Evaluarea rezultatelor elevilor
Art.54. Evaluarea rezultatelor la invăţătură se realizează in mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau in vacanţele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Art.55. Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobandite de elevi. In aceste perioade se urmăreşte:
a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-invăţare;
b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
c) stimularea elevilor cu ritm lent de invăţare sau cu alte dificultăţi in dobandirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor;
d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă.
Art.56. Instrumentele de evaluare se stabilesc in funcţie de varsta şi de particularităţile psiho-pedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:
a) lucrări scrise;
b) activităţi practice;
c) referate şi proiecte;
d) interviuri;
e) portofolii;
f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ori de inspectoratul şcolar.
Art.57. (1) In invăţămantul preuniversitar, evaluările se concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.
(2) In clasele din invăţămantul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectand reglementările Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(3) Notele/calificativele acordate se comunică, in mod obligatoriu, elevilor, se trec in catalog şi in carnetul de elev, de către profesorul/invăţătorul care le acordă şi se comentează cu părinţii.
(4) Numărul de note acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la teză, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămanal de ore de curs prevăzut in planul de invăţămant. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămană, la care numărul minim de note/calificative este de două.
(5) Elevii aflaţi in situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă/ un calificativ in plus faţă de numărul de note/calificative prevăzut la alin. (4) al prezentului articol, ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, in ultimele două săptămani ale semestrului.
(6) Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. In invăţămantul postliceal, la unele specializări, tezele pot fi inlocuite cu elaborarea unor microproiecte.
(7) Tezele se susţin incepand cu a doua jumătate a semestrului.
(8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrială, se analizează cu elevii intr-o oră şcolară special destinată şi se trec in catalog cu cel puţin două săptămani inaintea incheierii semestrului.
(9) Tezele se păstrează in şcoală pană la sfarşitul anului şcolar şi pot fi consultate de părinţii elevilor, in prezenţa profesorului care predă disciplina de studiu respectivă şi care a acordat nota.
Secţiunea a 2-a - Incheierea situaţiei şcolare
Art.58. (1) La sfarşitul fiecărui semestru şi la incheierea anului şcolar, invăţătorii şi profesorii au obligaţia să incheie situaţia şcolară a elevilor care nu intră sub incidenţa art. 64 din prezentul regulament.
(2) La sfarşitul fiecărui semestru, invăţătorul/dirigintele consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art.59. (1) La fiecare disciplină de studiu, media semestrială se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.
(2) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor inscrise in catalog, cu excepţia notei de la teză, medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
(3) La disciplinele de studiu, la care nu se susţine teză, media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodică la cel mai apropiat număr intreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face in favoarea elevului.
(4) La disciplinele de studiu, la care se susţine teză, media semestrială se calculează astfel: ,,media semestrială=(3M+T)/4", unde ,,M" reprezintă media la evaluarea periodică, iar ,,T" reprezintă nota obţinută la teză. Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr intreg; la o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face in favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de invăţămant educaţie fizică şi sport, media anuală/calificativul se poate incheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru, dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru.
(6) In cazul in care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. Incheierea mediei unui modul care se finalizează pe parcursul anului se face, in mod obligatoriu, in momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfarşitul semestrului. Aceasta este considerată media anuală a modulului. Media unui modul este similară cu media anuală a unei discipline, neincheindu-se medie semestrială.
(7) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.
(8) La clasele I-a IV-a se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.
(9) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul semestrial la fiecare disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate in timpul semestrului, după care, in perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, in urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic optează pentru unul dintre cele două calificative.
(10) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de către cadrul didactic in baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul performanţei elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de către cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui.
Art.60. Mediile/calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu se consemnează in catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, iar mediile/calificativele la purtare de către diriginţi/invăţători.
Art.61. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se incheie media la această disciplină, in semestrul sau in anul in care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează in catalog, la rubrica respectivă, "scutit medical in semestrul " sau "scutit medical in anul şcolar ", specificandu-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină in echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, avand insă incălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele lor de la aceste ore se consemnează in catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia in vigoare.
(4) In timpul orei de educaţie fizică şi sport, elevilor scutiţi medical, pentru o firească integrare in colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, inregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.
Art.62. (1) şcolarizarea elevilor-sportivi nominalizaţi pentru Centrele de pregătire olimpică se realizează in unităţi de invăţămant situate in apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei. Elevii sunt nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive. Situaţia şcolară, inregistrată in perioadele in care elevii se pregătesc la aceste centre, se transmite unităţilor de invăţămant de care aparţin aceştia. In cazul in care şcolarizarea se realizează la unităţi de invăţămant care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de invăţămant, situaţia şcolară a acestor elevi se poate incheia, la disciplinele respective, la şcolile de care elevii aparţin, după intoarcere, conform dispoziţiilor metodologice prevăzute in prezentul regulament.
(2) Elevii-sportivi nominalizaţi pentru Centrele olimpice de excelenţă se şcolarizează in unităţile de invăţămant in care este organizat invăţămant sportiv şi pe langă care funcţionează, ca afiliate, aceste centre. şcolarizarea elevilor respectă dinamica selecţiei şi se face ori de cate ori este nevoie.
Art.63. (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfarşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5,00/calificativul suficient, iar la purtare media anuală 6,00/calificativul suficient.
(2) Pentru elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice, media anuală minimă de promovare la purtare este 7,00.
Art.64. Sunt declaraţi amanaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut intr-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide incheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare in documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiţia ca, după revenirea la şcoală, aceştia să participe regulat la cursuri şi să poată fi evaluaţi. Deciziile luate in aceste cazuri se menţionează intr-un proces-verbal, care rămane la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de invăţămant, in urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, cantonamente şi pregătire specializată, interne şi internaţionale;
c) au beneficiat de bursă de studiu, in străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, in alte ţări.
Art.65. (1) Elevii declaraţi amanaţi pe semestrul I işi vor incheia situaţia şcolară in primele patru săptămani de la revenirea la şcoală, in conformitate cu prevederile prezentului regulament.
(2) Incheierea situaţiei şcolare a elevilor amanaţi pe semestrul al doilea sau amanaţi anual se face intr-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de invăţămant, inaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amanaţi, care nu promovează la una sau două discipline de studiu, in sesiunea de incheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de corigenţe.
Art.66. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul "insuficient" la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amanaţi care nu promovează examenul de incheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.
(2) In şcolile şi in liceele de artă, precum şi la clasele cu program sportiv, elevii care nu indeplinesc condiţiile de promovare la disciplina principală de specialitate sunt declaraţi inapţi pentru aceste profiluri şi indrumaţi spre un alt profil; fac excepţie de la această prevedere elevii de la clasele terminale.
(3) Pentru elevii corigenţi, se organizează, anual, o singură sesiune de examene, intr-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(4) In cazul in care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează la sfarşitul anului şcolar, precum şi elevii amanaţi care nu promovează examenul de incheiere a situaţiei şcolare.
(5) Pentru elevii declaraţi corigenţi la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate, se aprobă organizarea unei sesiuni de corigente, in ultima săptămană a lunii mai a anului şcolar, in conformitate cu reglementările legale in vigoare. Media fiecărui modul, obţinută in urma examenului de corigenţă, reprezintă media anuală a modulului.
Art.67. (1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul "insuficient" la mai mult de două discipline de invăţămant;
b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul "insuficient", respectiv mai mică de 7,00, in cazul liceelor pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel puţin o disciplină;
d) elevii amanaţi care nu se prezintă la sesiunea de incheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reinscriere; acestora li se inscrie in documentele şcolare "repetent prin exmatriculare cu drept de reinscriere in aceeaşi unitate de invăţămant sau in alta".
(2) In invăţămantul primar, repetenţia apare numai după finalizarea ciclului de achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la incheierea clasei I, se găsesc in situaţia de la aliniatul 1, vor rămane in colectivele in care au invăţat in clasa I şi vor intra intr-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de invăţătorul clasei, impreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,..
Art.68. (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot inscrie in anul şcolar următor in clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de invăţămant sau la alta, in limita efectivului de 30 de elevi/clasă. In situaţia in care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximă prevăzută de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi la clasă, efectivul maxim poate fi depăşit cu 1 - 2 elevi/ clasă.
(2) Pentru elevii din invăţămantul liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) şi din invăţămantul postliceal, declaraţi repetenţi la sfarşitul primului an de studii, reinscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată, de regulă in limita efectivului de 30 de elevi la clasă. Excepţiile de la regulă se analizează şi se aprobă, in situaţii speciale, de către inspectoratele şcolare.
(3) In invăţămantul de stat, in anul de completare şi, in ciclul superior al liceului, elevii se pot afla in situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Elevii din anul de completare şi din ciclul superior al liceului, care nu indeplinesc condiţiile de la aliniatul (3), işi pot continua studiile numai la invăţămantul seral sau cu frecvenţă redusă, cu achitarea unei taxe, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de invăţămant, cu avizul inspectoratului şcolar Judeţean.
(5) Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din invăţămantul obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani varsta clasei respective, se află in situaţia de abandon şcolar. Elevul aflat in situaţia de abandon şcolar poate fi inscris, la cerere, in forme de invăţămant seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, pentru care se constituie formaţiuni aparte.
(6)Tinerii care au depăşit varsta şcolară cu mai mult de 4 ani işi pot completa educaţia de bază, prin parcurgerea unor programe de tip "A doua şansă", conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Art.69. (1) Elevii care au urmat cursurile intr-o unitate de invăţămant din altă ţară, pot dobandi calitatea de elev in Romania, numai după echivalarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a studiilor urmate in străinătate şi după susţinerea examenelor de diferenţe, in perioada stabilită de directorul unităţii de invăţămant de stat sau particular.
(2) Elevii din invăţămantul obligatoriu, prevăzuţi la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o unitate de invăţămant nominalizată de inspectoratul şcolar, după care se stabileşte clasa in care pot fi inscrişi, potrivit rezultatelor evaluării şi varstei.
(3) Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc in cel mult 60 de zile de la data inapoierii in ţară. Pană la promovarea examenelor de diferenţe, elevii menţionaţi la alin. (1) pot audia cursurile, fără a fi inscrişi in catalog.
(4) După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevul este inscris in clasa pentru care a susţinut examenele.
(5) Dacă elevul nu promovează cel puţin două examene de diferenţă, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferenţă, se acordă o singură reexaminare. In cazul in care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.
(6) Pentru copiii care nu cunosc limba romană, inscrierea in invăţămantul romanesc se face conform reglementărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
(7) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale in vigoare privind accesul la invăţămantul obligatoriu din Romania al copiilor lucrătorilor migranţi proveniţi din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cele ale alin. (2) din prezentul articol.
(8) Elevilor străini (cetăţeni străini de origine romană, cetăţeni romani cu domiciliul in străinătate şi cetăţeni străini care nu sunt de origine romană), li se aplica precizările MEdC privind şcolarizarea elevilor străini in invăţămantul preuniversitar din Romania.
Art.70. (1) Elevilor inscrişi intr-o unitate de invăţămant de stat sau particulară din Romania, care urmează să continue studiile in alte ţări, pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul.
(2) Incheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amanaţi, se face, după revenirea in ţară, la disciplinele de invăţămant neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, in conformitate cu prevederile art. 65 din prezentul regulament.
Art.71. (1) Consiliile profesorale din unităţile de invăţămant de stat sau particular validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, in şedinţa de incheiere a cursurilor semestriale şi anuale, iar secretarul consiliului o consemnează, in procesul-verbal, menţionandu-se numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amanaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amanaţi sau repetenţi se comunică, in scris, părinţilor/ tutorilor legali, de către diriginte/invăţător, in cel mult 10 zile de la incheierea fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amanaţi sau corigenţi, invăţătorul/dirigintele comunică părinţilor/tutorilor legali, in scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de incheiere a situaţiei şcolare.
(4) Situaţia şcolară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişează la avizierul unităţii de invăţămant, in termen de 3 zile de la incheierea cursurilor.
(5) In alte situaţii decat cele prevăzute in prezentul regulament, nici un document şcolar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al părintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Secţiunea a 3-a - Examenele organizate de unităţile de invăţămant
Art.72. (1) Examenele organizate de unităţile de invăţămant sunt:
a) examen de corigenţă, pentru elevii declaraţi corigenţi la incheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amanaţi;
b) examen de incheiere a situaţiei şcolare, pentru elevii declaraţi amanaţi pe semestrul al doilea sau anual;
c) examen de diferenţe, pentru elevii a căror inscriere in unitatea de invăţămant este condiţionată de promovarea unor astfel de examene.
(2) Se interzice organizarea unor examinări, in vederea inscrierii elevilor in clasa I, respectiv a V-a,. Organizarea unor forme de testare este acceptabilă in următoarele situaţii particulare:
a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi străine. In acest caz, testările vor viza verificarea nivelului de stăpanire a limbii străine;
b) pentru unităţi de invăţămant care au in structura lor clase gimnaziale, dar nu şi clase primare, iar numărul candidaţilor care solicită inscrierea in clasa a V-a depăşeşte numărul de locuri;
c) pentru unităţi de invăţămant care au in structura lor atat clase gimnaziale, cat şi clase primare, dar numărul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decat numărul absolvenţilor clasei a IV-a.
Art.73. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte perioadele de desfăşurare a examenelor de corigenţă.
(2) Directorul unităţii de invăţămant stabileşte perioada de desfăşurare a examenelor, pentru elevii declaraţi amanaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfăşoară inaintea examenelor de corigenţă.
(3) Desfăşurarea examenelor de diferenţă, in urma transferării de la o unitate de invăţămant la alta, are loc, de regulă, in vacanţele şcolare.
(4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţă sunt precizate in art.69 din prezentul regulament.
Art.74. (1) La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de invăţămant la alta, nu se acordă reexaminare.
(2) După incheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de invăţămant/un singur modul au dreptul să solicite reexaminare. Aceasta se acordă de către director, in cazuri justificate, o singură dată, după consultarea invăţătorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune in termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară in termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai tarziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de către director.
(3) Beneficiază de reexaminare şi elevii migranţi care se află intr-o situaţie identică cu cea prevăzută la art. 69 alin. (6) din prezentul regulament.
Art.75. (1) Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie.
(2) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amanaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi in anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective.
(3) Pentru elevii amanaţi pe un semestru, examinarea se face numai din materia acelui semestru.
(4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe, examinarea se face din toată materia studiată in anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, in funcţie de situaţie.
(5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute in trunchiul comun al specializării clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen, separat, pentru fiecare an de studiu.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.
(7) In cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei in care se transferă. La disciplinele opţionale in curs de desfăşurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a implinit 18 ani işi asumă responsabilitatea insuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse pană in momentul transferului. In foaia matricolă, se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de invăţămant de la care se transferă.
Art.76. (1) Pentru desfăşurarea examenelor, există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe, proba scrisă şi proba orală.
(2) Pentru disciplinele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de invăţămant, impreună cu membrii catedrei de specialitate.
(3) Proba practică se susţine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activităţi.
(4) Directorul unităţii de invăţămant stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori.
Art.77. (1) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către doi profesori/invăţători de aceeaşi specialitate sau de specialităţi inrudite.
(2) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/ invăţători este cel care a predat elevului disciplina de invăţămant in timpul anului şcolar. In absenţa temeinic motivată a acestuia, examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/invăţător din şcoală, numit de directorul unităţii de invăţămant, sau de către un profesor/invăţător de la o altă unitate de invăţămant, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea intemeiată a directorului unităţii de invăţămant. Dacă directorul unităţii de invăţămant apreciază că intre elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilita de director si avizata de inspectorul de specialitate.
Art.78. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru invăţămantul primar şi de 90 de minute pentru invăţămantul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii de către elev a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, din care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decat numărul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator, cu cate un punct.
(3) Fiecare profesor examinator acordă elevului cate o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt intregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota intreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul/ invăţătorul examinator; fracţiunile de 50 sutimi se rotunjesc in favoarea elevului.
(4) Media obţinută de către elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Intre notele finale, acordate de cei doi examinatori, nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. In caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei.
(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative, se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral, fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord intre cei doi examinatori. In cazul unei neconcordanţe, preşedintele are drept de decizie, pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.
Art.79. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual, elevii care obţin la fiecare disciplină la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00/calificativul suficient.
(3) La examenul de corigenţă, la cel de incheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amanaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată un an şcolar complet, media obţinută constituie media anuală a disciplinei respective şi intră in calculul mediei generale anuale.
(4) La examenul de incheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amanaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Art.80. Elevii corigenţi sau amanaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, in cel mult cinci zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai tarziu de inceputul noului an şcolar. In situaţii excepţionale, respectiv internări in spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după inceperea cursurilor noului an şcolar.
Art.81. (1) Rezultatele obţinute la examenele de incheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amanaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează in catalogul de examen de către profesorii/ invăţătorii examinatori şi se trec in catalogul clasei de către secretariatul şcolii, in termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai tarziu de data inceperii cursurilor noului an şcolar.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează in catalogul de examen, de către examinatori, iar in registrul matricol şi, in catalogul clasei, de către secretarul şcolii.
(3) In catalogul de examen, se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
(4) Preşedintele comisiei predă secretarului unităţii de invăţămant toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise şi insemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai tarziu de data inceperii cursurilor anului şcolar.
(5) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de incheiere a situaţiei pentru elevii amanaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează a doua zi după incheierea sesiunii de examen şi se consemnează in procesul-verbal al consiliului profesoral de la inceputul anului şcolar.
Art.82. (1) După terminarea sesiunii de examen, de incheiere a situaţiei, de corigenţă sau de reexaminare, invăţătorul/dirigintele consemnează in catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
(2) Lucrările scrise şi foile cu insemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează in arhiva unităţii de invăţămant, timp de un an.
CAPITOLUL VII - PERSONALUL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR şI NEDIDACTIC
Art.83. Legea Invăţămantului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar.
Art.84. (1) In sistemul naţional de invăţămant funcţionează personal didactic de predare şi de instruire practică, personal didactic auxiliar şi nedidactic cu calităţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil să relaţioneze corespunzător cu elevii, părinţii şi colegii.
(2) Personalul din invăţămant are obligaţia de a participa la programe de formare continuă, in conformitate cu specificul activităţii şi cu reglementările in vigoare, pentru fiecare categorie.
&
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
