Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiativa legislativă care vizează modificarea și completarea Codului Muncii prevede, totodată, diminuarea repausului zilnic și săptămânal și mai multe obligații pentru cei nevoiți să muncească în mai multe locuri.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) a fost înregistrată la începutul acestei săptămâni la Parlament, fiind semnată de 14 parlamentari neafiliați, în frunte cu Ludovic Orban, șeful partidului Forța Dreptei, și vizează, conform inițiatorilor, flexibilizarea raporturilor de muncă.
Îngrijorați de „nevoile angajatorilor”
Codul Muncii trebuie să aibă o stabilitate, dar „la momentul oportun, el trebuie adaptat noilor realități”, spun autorii documentului pus în dezbatere la Senat, care se arată foarte îngrijorați că, în forma actuală, legislația din acest domeniu nu mai răspunde întocmai nevoilor angajatorilor.
„În prezent, Codul Muncii oferă protecţie angajaților, dar nu se poate spune că răspunde întocmai și nevoilor angajatorilor. Locurile de muncă există în măsura în care există angajatori care le creează, prin propriile investiții. Pentru dezvoltarea afacerilor existente, pentru a încuraja deschiderea de noi afaceri, pe lângă fiscalitatea atractivă, Codul Muncii trebuie să ajute, nu să genereze blocaje”, explică parlamentarii care l-au urmat pe Orban în noua formațiune politică.
Prin urmare, una dintre modificările propuse vizează concediile anuale ale angajaților. Conform legislației în vigoare, în cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, „angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt”.
Cei 14 parlamentari vor să elimine această regulă, considerând că această obligație a angajatorului nu aduce beneficii, nici angajatorilor și nici angajaților.
„Când munca la distanță se practică încă foarte mult, propunem să adaptăm corespunzător și zilele de concediu anual ale angajatului, astfel încât acesta să nu fie obligat (desigur că poate solicita angajatorului) să stea în concediu 10 zile lucrătoare neîntrerupte pe an. Cererea de concediu se aprobă de către angajator indiferent de perioada solicitată. Obligația celor 10 zile lucrătoare neîntrerupte constituie o birocrație/povară în plus în relația angajat - angajator cu privire la timpul de concediu”, argumentează inițiatorii în nota de fundamentare ce însoțește proiectul.
„Fiecare lucrător trebuie să aibă libertatea de a-şi programa concediul funcție de cum dorește, chiar și numai câte 3 zile neîntrerupte, atât timp cât concediul este agreat/programat cu angajatorul”, mai spun autorii documentului.
Repaus mai scurt între două zile de muncă
Cei 14 parlamentari au o problemă cu regulile actuale din Codul Muncii privind repausul dintre două zile de muncă. Mai exact, considerând că prevederile actuale nu sunt suficient de flexibile și că uneori salariații vor să muncească suplimentar, dar nu pot face asta din cauza legii.
Practic, Codul Muncii precizează că „salariații au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive”, adică este vorba de o oră în plus față peste minimul de 11 ore consecutive, prevăzut de o directivă europeană privind repausul săptămânal. „Această obligație aduce blocaje în activitatea unor salariați care ar dori să lucreze suplimentar”, susțin inițiatorii, adăugând că și noi ar trebui să ne aliniem la minimumul de repaus impus de actul European.
Se pare, însă, că și repausul săptămânal îi împiedică pe români să muncească atât cât și-ar dori, după cum reiese din argumentația celor 14 aleși. Prin urmare, aceștia propun ca repausul săptămânal să poată fi redus până la 42 de ore, pentru o perioadă de până la maximum trei luni într-un an calendaristic, prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, la iniţiativa angajatorului sau a salariatului. În această situație, lucrătorii ar urma să primească un spor la salariu de cel puțin 75% din salariul de bază.
Conform legislației actuale, repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
De asemenea, în cazul persoanelor care încheie mai multe contracte de muncă vor să clarifice cui îi revine responsabilitatea de a nu suprapune programele de lucru. Prin urmare, proiectul legislative prevede că pe lista de obligații ce le revin salariaților va fi adăugată încă una: „obligaţia de a se asigura că programele de lucru nu se suprapun, în cazul în care salariatul cumulează mai multe contracte individuale de muncă, la mai mulţi angajatori sau la acelaşi angajator”.
Aleșii muncesc mai puțin de 200 de zile pe an
Pe lângă vacanța de vară, care, în cazul lor, durează două luni (1 iulie – 1 septembrie), parlamentarii mai au o altă lună de concediu în ianuarie, având în Vedere că prima sesiune începe abia în luna februarie. La cele 3 luni de concediu, se mai adaugă și numeroasele minivacanțe, dar și zeci de zile în care, oficial, aleșii figurează cu „activitate în circumscripțiile electorale”. În realitate, în zilele respective, prin majoritatea cabinetelor parlamentare bate vântul.
Jumătate dintre români lucrează și în concediu
Tot mai mulți români rămân pe pilot automat cu sarcinile de serviciu chiar și în concediu și nu se mai pot relaxa nici când sunt liberi.
Workation, adică obiceiul de a lucra în vacanță, este un fenomen accelerat de pandemie. Însă, un sondaj recent, realizat în mai multe țări din Europa de Est, a relevat că doar 9% dintre angajații români se simt confortabil să lucreze în concediu, și asta deoarece le place foarte mult ceea ce fac. Pentru cei mai mulți, însă, nu este o alegere, ci o fac pentru că le cer șefii.
„Jumătate dintre angajații români spun că au fost contactați în vacanță de către colegi și manageri pentru a rezolva situații care apar la birou, o treime își iau laptopul în vacanță, iar aproximativ 60% își verifică e-mailul de serviciu în concediu”, arată studiul realizat de Undelucram.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România și una dintre cele mai importante din zona Europei Centrale și de Est.
„Pentru freelanceri este un mod de viață, la fel pentru cei cărora le place foarte mult ceea ce fac sau pentru cei care se simt mai confortabil să rezolve anumite situații de muncă când sunt în concediu în loc să aibă un inbox plin când revin la birou. Dar unul din cinci angajați români este deranjat de situație pentru că această practică a devenit un obicei în compania în care lucrează, ceea ce este îngrijorător”, spune Costin Tudor, CEO WhereWeWork. Potrivit acestuia, angajatorii trebuie să caute soluții care să le permită oamenilor să aibă parte cu adevărat de acel echilibru între viața profesională și cea privată.
Sondajul a fost realizat în perioada 1– 8 septembrie anul acesta și au răspuns 11.410 angajați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani din România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia și Ungaria.
