Remanierea Guvernului sau operaţiunea "Fă-te că-ţi pasă!"

"O echipă sacrificată de la bun început". Este caracterizarea făcută de preşedintele Traian Băsescu celor şase miniştri ai Cabinetului Boc încă din ziua de 3 septembrie când i-a învestit în funcţie. Atunci Ion Ariton îl înlocuia pe Adriean Videanu la Ministerul Economiei, Gheorghe Ialomiţianu pe Sebastian Vlădescu la Finanţe, Ioan Botiş pe Mihai Şeitan la Ministerul Muncii, Valerian Vreme pe Gabriel Sandu la Comunicaţii, Valeriu Tabără pe Mihail Dumitru la Agricultură şi Anca Boagiu pe Radu Berceanu la Transporturi.

Cu această ştampilă prezidenţială proaspeţii miniştri au pornit să îşi facă datoria. Nu înainte de a primi câteva indicaţii preţioase de la şeful statului. El le-a cerut noilor miniştri ai Muncii şi Finanţelor să nu repete eroarea făcută de predecesorii lor în august, când au acordat stimulente propriilor angajaţi, caracterizând acest gest drept "o sfidare" a opiniei publice. După mai bine de o lună de la învestirea lor în funcţie, la o trecere în revistă a activităţii noilor miniştri, se poate spune că remanierea nu era atât stringentă pentru românul de rând, pe cât a lăsat să se creadă PDL-ul şi Cotroceniul.

Ialomiţianu, ministrul sechestrat
Deşi la instalarea în funcţie Gheorghe Ialomiţianu spunea că "este o funcţie grea, într-o perioadă grea", noul ministru al Finanţelor părea că a găsit formula prin care să treacă peste probleme: discreţie maximă şi respectarea sarcinilor trasate de sus. Ajuns ministru în plin scandal al impozitării drepturilor de autor, Ialomiţianu ţine să se deosebească de Sebastian Vlădescu, predecesorul său, şi dă primele semne că o să fie un soldat disciplinat: refuză să facă orice declaraţii până ce Guvernul nu va lua o decizie. Şi subiectul "ordonanţei creditelor" l-a lăsat rece pe ministru răspunzând iritat presei "De ce mă întrebaţi pe mine?". Apoi l-a luat pe "nu" în braţe şi a devenit maestru în eschivarea răspunsurilor la întrebările presei. În data de 29 septembrie, într-o conferinţă de presă susţinută după şedinţa de Guvern, Ialomiţianu a reuşit performanţa să se eschiveze la toate întrebările presei. Chestionat despre impozitul forfetar, datoriile Rompetrol, creşterea salariului minim, noul împrumut de la FMI, protestele sindicatelor, ministrul a răspuns folosind variaţiuni pe tema "o să vă comunicăm când se va lua o decizie".

Liniştea ministerială a fost întreruptă la 13 octombrie de protestul spontan al angajaţilor Ministerului de Finanţe, o mişcare fără precedent în istoria modernă a României. Circa 200 de funcţionari au protestat pe holurile Finanţelor după ce veniturile le-au scăzut cu 60% odată cu eliminarea sporurilor care venea după reducerea salarială de 25% , aducând oamenii în pragul disperării. Protestul angajaţilor din Bucureşti s-a extins rapid în toată ţara iar angajaţii direcţiilor financiare au oprit lucrul şi au scandat "Hoţii, hoţii". Surprins de reacţia disperată a angajaţilor, în marea lor majoritate femei, Ialomiţianu s-a baricadat în propriul birou în huiduielile protestatarilor.

Ministrul a fost "scos de sub sechestru" de SPP în jurul orei 22:00 sub coordonarea directă a şefului statului major al SPP. Protestele au continuat însă toată noaptea. În jurul orei 12:00 Ialomiţianu revenit în minister şi a reluat negocierile. Războiul nervilor a fost alimentat şi de o informaţie şoc: în timp ce le transmite angajaţilor că doar cei performanţi vor mai avea dreptul la sporuri, Ialomiţianu se judecă cu ministerul Finanţelor pentru a-şi recupera sporurile salariale pe care le-a obţinut pe vremea când era director adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov. În 2008-2009 ministrul a avut venituri de 200.000 de lei de la direcţia din Braşov. După circa 30 de ore de negocieri, finanţiştii au reluat lucrul sub promisiunea că vor primi totuşi stimulente.

Direcţiile finanţelor au fost trimise să facă evaluări ale angajaţilor în funcţie de planul de încasări, ponderea sumelor atrase suplimentar şi încasările fiecărei structuri teritoriale în totalul programului de colectare a veniturilor. Ialomiţianu a declarat, la ieşirea de la negocieri, că funcţionarii care nu au depăşit planul de încasări, nu vor primi stimulente. Ultimele informaţii despre stimulentele finanţiştilor arată că doar 66% dintre ei vor mai primi bani. Restul aşteaptă efectele ordonanţei care a inclus stimulentele în salarii.

Ariton preia proiectele lui Videanu
La instalarea în fruntea Ministerului Economiei, Ion Ariton declara că va prelua toate proiectele predecesorului său, Adriean Videanu, între care amintim vânzarea de participaţii minoritare la companiile valoroase din subordinea ministerului, realizarea Observatorului Preţurilor, constituirea marilor companii energetice sau constituirea Fondului Român de Investiţii. În prima sa apariţie publică de ministru, Ariton a declarat că preţul gazelor naturale nu ar trebui să crească nici pentru firme şi nici pentru companii. Ministrul are dreptate parţial, deoarece scumpirea sau nu cu 7% a preţului la gaze este dependentă de acordarea în continuare de către ţara noastră de gaze ieftine din producţia internă către producătorii de îngrăşăminte. Măsura va expira pe 31 octombrie, iar surse din cadrul ministerului Economiei ne-au declarat că nu va mai fi prelungită. Cât priveşte vânzarea celor 9,84% din Petrom, Ariton a spus că trebuia făcută "ieri", ministrul fiind nemulţumit cu termenul de câteva luni solicitat de subalternii săi. Totodată, ministrul Ariton a dat o lovitură de imagine după ce s-a întâlnit acum două săptămâni cu Alexei Miller, preşedintele Gazprom. Cu această ocazie, Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor, aflat în parohia lui Ariton, a semnat cu gigantul rus pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru un posibil traseu al gazoductului South Stream prin România.
● Daniel Ionaşcu

Tabără, în război cu preţul alimentelor
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, aşteaptă creşterea preţului la alimentele de bază cu circa 8%-10%, deşi reprezentanţii industrei alimentare nu au planificate scumpiri. Tabără în schimb spune că are studii care pe care îşi bazează afirmaţiile. La 6 octombrie, Tabără declara că va da publicităţii în curând o analiză de preţuri la produsele agroalimentare, preconizând că preţul alimentelor de bază va suferi "o reajustare" de circa 8%-10%. Întrebat dacă ministerul previzionează o creştere a preţurilor la produsele agroalimentare, Valeriu Tabără a răspuns: "Da, e posibil să fie o reajustare de preţuri, dar nu acelea de care se vorbeşte.

Eu am vorbit de 8% spre 10%. Dar, repet, luaţi-o, vă rog, ca o presupunere la această dată, rezultatul final vi-l dau după o analiză corectă. Vorbesc în general de alimentele de bază pentru că acestea intră, în general, pe masa consumatorului". Când şi-a dat seama de gravitatea declaraţiilor făcute la 11 octombire, Tabără a emis un comunicat prin care anunţa că "nu va promova niciodată o creştere a preţurilor produselor agroalimentare", considerând că, "la momentul respectiv, o creştere a preţurilor este nejustificată şi artificială". Mai mult, în data de 14 octombrie, Tabără revine cu declaraţii spunând că "producătorii care vor majora preţurile la produsele alimentare vor rămâne cu ele pe raft şi nu cred că sunt interesaţi de aşa ceva".

El a adăugat că eliminarea discrepanţelor dintre preţul de producător şi cel de pe raft se poate face "cu grijă şi cu atenţie". Şeful MADR a menţionat, de asemenea, că o vină pentru situaţia creată o au şi producătorii agricoli, "pentru că trebuie să fie mai organizaţi". "Vreau să vă spun că, de pildă, în acest an, foarte mulţi dintre producătorii din organizaţii operează separat. Eu am avertizat acest lucru, că anul 2010, chiar dacă este un an bun sub aspectul preţurilor necesită cu atât mai mult ca producătorii să fie uniţi, să fie partenerii celor cărora trebuie să le furnizeze materie primă", a apreciat ministrul Agriculturii. Întrebat despre declaraţiile anterioare pe care le-a făcut cu privire la creşterea preţurilor la produsele agroalimentare, ministrul Agriculturii a spus că atunci a fost vorba despre un avertisment.

Vreme sub vremi
Ministrul Valerian Vreme şi-a început mandatul de la Comunicaţii sub greutatea degetului lui Traian Băsescu: "Aş vrea (...) să-l atenţionez pe noul ministru al Comunicaţiilor că există o hotărâre CSAT care obligă la unificarea infrastructurilor de transmisie baze de date până la sfârşitul anului". Şi nu doar ca un alt pilon întru consolidarea noului stat "poliţienesc" (vezi şi hotărârea prin care toate primăriile din ţară sunt obligate să pună la dispoziţia MAI bazele de date), ci şi ca parte din structura strategiei e-România. Vreme a ieşit în evidenţă printr-o declaraţie hilară, precizând că una dintre priorităţile sale este creşterea rolului programatorilor în dezvoltarea societăţii informaţionale din România. Asta în contextul în care Executivul se angajase faţă de CE că va extinde baza de impozitare, inclusiv prin eliminarea graduală a scutirilor de la impozitul pe venit pentru programatorii din domeniul IT. Tot pe linia "directivelor", ministerul a anunţat înfiinţarea Centrului "România Digitală", prin comasarea a trei centre aflate în subordine, care gestionează mai multe sisteme informatice de importanţă naţională, cum ar fi www.e-licitatie.ro şi www.e-guvernare.
● Alexandru Rădescu

Botiş, maestrul negocierilor eşuate
Ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, este unul dintre cei mai comunicativi membri ai actualului Guvern, pentru că vorbeşte cu toată lumea, le zâmbeşte frumos protestatarilor, îi compătimeşte când stau în frig şi-n ploaie şi le promite dialog nelimitat, însă şi unul dintre cei mai neputincioşi, când vine vorba despre rezolvările reale ale revendicărilor sindicaliştilor. Ajuns ministru, Botiş a făcut ordine în minister în câteva zile, a interzis petrecerile între colegi, chiar şi în cazul celor care ies la pensie după o viaţă de muncă în aceeaşi instituţie, a schimbat faţa biroului de presă, făcându-l mai neîncăpător pentru jurnalişti, dar şi mai "cochet" pe alocuri, prin transformarea lui în spaţiul unde se dau declaraţii de presă, deşi încăperea este foarte mică şi plină de scaune. Dar cea mai vizibilă realizare a ministrului este manifestarea în public pe modelul deja consacrat de preşedintelui Băsescu, adică în "baia de mulţime".

Din nefericire, mulţimea care-i cere capul lui Botiş este formată din sindicalişti nemulţumiţi care l-ar linşa dacă ministrul ar face imprudenţa să înainteze prea mult între manifestanţi, norocul lui fiind că încă nu-l recunoaşte lumea. Ministrul Botiş s-a remarcat şi printre sindicaliştii din Educaţie, prima oară atunci când s-a deplasat până la Ministerul Educaţiei, la negocieri cu ministrul Daniel Funeriu, pe tema coeficienţilor de salarizare pentru cadrele didactice, şi le-a transmis profesorilor sincere regrete pentru frigul şi ploaia pe care au fost nevoiţi să le îndure în timp ce pichetau sediul Ministerului Educaţiei, cerând demisia lui Funeriu. De-atunci i-a chemat pe profesori la negocieri pe Legea Salarizării unitare aproape în fiecare zi, însă tot fără rezultate semnificative. Ministrul Botiş a mai negociat şi cu noul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, pentru stimulentele finanţiştilor care-au făcut grevă în minister, apoi pentru stimulentele angajaţilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi a altor funcţionari publici din subordinea lui, care-au încetat protestele datorită negocierilor pline de promisiuni, însă au constatat ulterior că socoteala de la negocieri nu s-a potrivit cu cea din Guvern, stimulentele lăsându-se aşteptate.

Boagiu ar mai vrea o taxă
La 3 septembrie, preşedintele Traian Băsescu semna decretul de numire al Ancăi Boagiu în funcţia de ministru al Transporturilor. Decizia de schimbare din funcţie a lui Radu Berceanu a venit mai ales ca urmare a lipsei absorbţiei fondurilor europene. La aproape două luni de la înlocuirea lui Berceanu, Boagiu se poate lăuda cu: schimbarea conducerii CNADNR, interesul pentru insolvenţa CFR Călători, impunerea taxelor pentru autostrăzi, vizite dese la Bruxelles în încercarea prelungirii termenelor pentru diferite fonduri europene, dar şi colectarea unor taxe cu 20% mai mari în conturile CNADNR datorită noii roviniete electronice.

Două au fost măsurile luate de Boagiu imediat după numirea în funcţie: controlul activităţii CNADNR, dar şi declaraţii privind urgentarea absorbţiei fondurilor europene. Astfel, la 7 septembrie, Anca Boagiu anunţa că prioritatea zero este verificarea activităţii CNADNR. La 23 septembrie, Dorina Tiron, directorul companiei, a fost demisă din funcţie pentru "rezultate dezastruoase". Şi Adrian Ionescu, protejatul lui Radu Berceanu, a fost zburat din minister şi compania de drumuri. Despre raportul întocmit în urma verificărilor, nici o vorbă. La 16 septembrie, Boagiu declara că "în ultimii ani, relaţia Ministerului Transporturilor cu Comisia Europeană a fost puţin mai încordată, fapt care explică şi rezultatele nesatisfăcătoare în absorbţia fondurilor".

La 19 octombrie, MTI anunţa contribuţia financiară din Fondul de Coeziune de 124.399.671 de euro pentru Autostrada Arad - Timişoara. Practic, Anca Boagiu a obţinut deblocarea acestor fonduri care erau condiţionate de modul în care România îşi asumă întreţinerea autostrăzilor. Prin promulgarea taxei pe autostrăzi, demarate de altfel de Berceanu, s-a reuşit şi deblocarea banilor pentru Arad - Timişoara. Recent, Jurnalul Naţional a intrat în posesia unui document prin care Anca Boagiu semna cu propria-i mână insolvenţa CFR Călători. Or, o astfel de decizie ar duce rapid în faliment CFR Infrastructură, ce ar compromite orice promisiune făcută olandezilor privind coridorul logistic spre Rotterdam.
● Iulia Barbu

Igaş, un "soldat disciplinat"
Traian Constantin Igaş este norocosul care pe 27 septembrie 2010 l-a înlocuit rapid pe Vasile Blaga la conducerea Ministerului de Interne, după scandalul generat de protestul poliţiştilor la Cotroceni. O întrevedere cu omologul moldovean, Victor Catan; o vizită la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov; o deplasare la Craiova în cazul elevului ucis - cam acestea ar fi realizările ministrului Traian Igaş de la preluarea conducerii unuia dintre cele mai râvnite şi controversate ministere. Să nu uităm totuşi să trecem pe lista "realizărilor" - la aşa NU şi întâlnirea informală din 14 octombrie, organizată de ministrul Igaş cu jurnaliştii acreditaţi la Ministerul de Interne.

Atunci, deşi a ocolit răspunsurile la întrebări legate de probleme actuale şi importante ale ţării protestele de la Finanţe, reorganizarea Internelor, aderarea României la Spaţiul Schengen, raportul de la mitingul poliţiştior din 24 septembrie 2010 cerut de însuşi preşedintele Traian Băsescu în şedinţă CSAT ministrul a lămurit totuşi o problemă. Una dintre ziariste, remarcând lipsa de la întâlnire a comisarului-şef Christian Ciocan, şi-a permis să-l întrebe pe ministru de ce purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei nu este prezent. Replica lui Igaş, una demnă de un ministru: "Dar de ce întrebaţi?... Văd că doamnele sunt interesate de Ciocan!". Până una alta, Igaş joacă "alba-neagra" şi cu raportul despre mitingul "caşchetelor". După ce la întâlnirea informală cu jurnaliştii Igaş a susţinut că se lucrează minuţios la raport, la scurt timp a revenit spunând că marele raport este gata de vreo zece zile, fiind înaintat Preşedinţiei.
● Mara Răducanu