x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje A trecut Prutul pe timpul războiului rece! Românul ce a predat flacăra olimpică sovieticilor

A trecut Prutul pe timpul războiului rece! Românul ce a predat flacăra olimpică sovieticilor

de Cristinel C. Popa    |    24 Feb 2016   •   08:48
A trecut Prutul pe timpul războiului rece! Românul ce a predat flacăra olimpică sovieticilor

Are 88 de ani, dar nu-i arată. Fire sportivă, a dus o viață sănătoasă. N-a fumat, n-a băut tării. A câștigat primul cros la vârsta de trei ani. Apoi, ca tânăr sportiv, a boxat cu singurul campion olimpic Nicolae Linca și a jucat fotbal cu marele atacant stelist Constantin.

A participat la nenumărate competiții și a câștigat zeci de titluri și concursuri, în special la alergări (atletism). A mers cu bicicleta cât să înconjoare planeta. |nsă doar o mână de români știu cine e cu adevărat. Flacăra olimpică a trecut o singură dată pe teritoriul României, în 1980, când a avut loc Olimpiada de la Moscova.

Cornel Nimițeanu a fost ultimul român care a purtat-o și a predat-o sovieticilor. Cu bicicleta. Faptul a creată vâlvă în Iași la vremea respectivă. Pentru că a primit-o cadou, a împrumutat torța ieșenilor entuziasmați care au colindat cu ea tot orașul, din centru până în Copou și în jurul blocului… M-a întâmpinat cu zâmbetul pe buze în holul apartamentului unde locuiește. “Am predat ștafeta unui sportiv sovietic.

Ceilalți sportivi au purtat-o pe jos, eu am dus-o cu bicicleta pe distanța de 10 kilometri, la Ungheni. Dintr-un sătuc, am circulat pe un traseu ce nu trecea prin sate. Ideea a fost a mea să merg cu bicicleta ca să merg mai ușor. M-a impresionat dragostea cu care am fost primiți la frontieră de către ruși. Existau antipatii atunci față de sovietici, dar simpatii față de moldoveni. Douăzeci de minute a durat totul”, a povestit Nimițeanu.

Pantofii cu sigla olimpiadei i-a purtat fiul său, torța, tricoul și celelalte sunt păstrate cu grijă și azi

Locuiește la etaj într-un apartament de bloc. Singur. Pe soția sa a pierdut-o acum trei ani. I-au rămas aproape câinii maidanezi pe care îi îngrijește și îi ratează ca pe o parte din familie. Cele două biciclete stau și ele la loc de cinste. Are un fiu matur care acum are succes în Germania.

Își reamintește cu drag de acea perioadă frumoasă din viața sa, de anii săi de glorie: “Cei de la Iași au ales anumiți sportivi să poarte flacăra olimpică și sunt mândru că m-am aflat printre cei selectați, 8-10 inși. Am rămas mulțumit că am contribuit și eu cu ceva la gloria sportului românesc, mai ales că la acea olimpiadă am avut rezultate extraordinare. Dacă am avut emoții? Da, am avut, pentru că într-o mașină deschisă a mers cu noi și conducerea de partid…Când am ajuns la graniță, unul dintre conducătorii sportivi de la ei a spus: vă așteptam de mult. Era și delegația sovietică, a stat mai la distanță. Organizatorii mi-au dat cadou torța de flacără olimpică, care a ars la mine în mână până la graniță. Eu am fost ultimul…Toți cei din oraș erau entuziasmați de ea ca de ceva tare ieșit din comun. Au purtat-o pe la piață, prin centrul orașului, de la un bloc la altul… Prin aceasta am câștigat prestigiu. |nafară de torță mi-au dat și o diplomă cum că am fost unul dintre cei care au purtat-o…Și costumul cu care am fost echipat, respectiv banderola, tricoul, chiloții, partofii, ciorapii, îi am în dulap și acum, o dată i-am îmbrăcat. Pantofii i-a purtat fiul meu. Erau o pereche frumoasă, cu emblema olimpiadei…”, a mai explicat Nimițeanu în timp ce-mi arată “bogățiile” din anii săi de glorie.

×