Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Claymoor - ecouri mondene
11 mai 1883
Duminică a avut loc prima zi a curselor de primăvară. Graţie timpului frumos, asistenţa era foarte numeroasă. Ploaia încetase şi soarele se arătase radios. Temperatura se îndulcise fiind pe punctul de a permite toaletelor de primăvară să-şi facă prima lor apariţie. Nu era praf, ceea ce era rar. Un şir de echipaje urmează şoseaua până la câmpul curselor. Numeroase breaks, între care două fac senzaţie; cel al domnului Alexandru Catargi, atelat la patru cai iuţi şi împodobit cu flori unde tronează domnişoara Maria Catargi, un boboc de trandafir, în satin şi coafată cu o pălărie tiroleză foarte cochet pusă pe cap; doamna Eufrosina Catargi şi frumoasele sale fiice, precum şi domnişoara Esmeralda Creţeanu, foarte frumoasă, toată în alb, capul ascuns sub o capelină de paie, înflorită cu lăcrămioare. Al doilea breack este cel de artilerie, atelat la şase cai à la Daumont cu vizitii în livrea.
La orele două, tribunele sunt complet ticsite şi priveliştea este încântătoare. Este un etalaj de pălării de toate formele şi toate nuanţele. Salutăm în această mulţime distinsă pe doamna prinţesă Maria Ştirbei, în negru, pălărie de ducesă împodobită de trandafiri şi de lăcrămioare; doamna Zoe Ghica-Comăneşti, un vis în întregime blond, în argintiu, coafată cu un capot din buchete de liliac.
Prinţesa George Bibescu, în toaletă de mătase brună, pe cap un aranjament floral de micsandre şi de nu-mă-uita; domnişoarele de Listenay, în toalete primăvăratice în trandafiriu brodate cu garoafe.
Doamna Marieta Ghica, în verde, pălărie de ţarină împodobită cu ramuri de brad; doamna Lucia Duca, rochie de piersică, coafură Fedora cu buchete de trandafiri.
Doamna de Laptew, în negru; doamna Eugenia de Laptew, în toaletă ecru, devonshire din paie cu egretă trandafirie; domnişoarele de Laptew, în toalete foarte originale din staniu brodat cu alb şi aur, ridicate pe umeri de noduri din velur roşu aprins, mari pompoase în culori de curse, înfăşurate cu voaluri albe. Prinţesa Ferdinand Ghica, în albastru jandarm, pe cap un paner revărsat plin de flori de trandafiri. Doamna general Manu, în satin piersică, pălărie de pai brună; doamna Alexandrina Grădişteanu, în negru înveselit de trandafiri de Bengal; domnişoara Grigore Grădişteanu, în albastru strălucitor ca ochii ei, pălărie Pamela prinsă în trandafiri. Doamna Lili Bălăceanu, în roz cu flori din velur negru, pălărie de frondă prinsă într-o pană trandafirie. Doamna Petru Grădişteanu, una dintre reginele zilei, rochie tăiată Watteau, roşu de Adrianopole, în întregime voalat de dantele ecru, corsaj valois închis într-o parte de o imensă jerbă de trandafiri, umbrelă din fulgi împodobită cu flori parfumate. Doamna Manuach în gri şi albastru; doamna Marghiloman în negru; de asemenea, în negru, doamna Maria Şuţu; doamna Charles Ferikidis, cu o pălărie din satin galben cu o coroană de flori de măceşe; doamna N. Vlădoianu şi doamna Hertz, în negru; doamna Lucia Petrovici în albastru metalic; doamna Ecaterina Lahovary în grenadină neagră voalată cu dantelă de Chantilly, panere Ludovic al XV-lea, ridicate de noduri cazan, pe cap un sombrero cu pană în spadă mare, doamna Maria Falcoianu în gri, pălărie cu trandafiri prinşi pe dantele. Prinţesa Urusov în mare toaletă de satin auriu, brodat cu trefle din velur de lutră, pălărie de regenţă în pai, lutră împodobită cu spumă.
Doamna Simonidi, în linou de culoarea fragilor. Doamna Elena Catargi în negru; pe cap, o pălărie cu cea mai originală şi cea mai frumoasă a aranjare, o jerbă de spice verzi presărate cu trandafiri roşii precum sângele.
____________________________________
Din nou despre schimbările modei
Revenim şi astăzi la gânditorul german George Simmel şi la teoria lui asupra schimbărilor naturale pe care, moda, una dintre obsesiilor noastre de zi cu zi – şi ale lui Claymoor, de altfel –, le trăieşte. De altfel, moda nu se schimbă doar pe sine, ci remodelează, fără încetare, formele sociale, judecata estetică, tot ceea ce ţine de expresia integrală a umanului. Toate aceste transformări au efect, în viziunea lui Simmel, doar asupra claselor sociale înalte. Atunci când persoanele, aparţinând claselor sociale inferioare, ajung să imite stilul persoanelor arondate claselor superioare, călcând flagrant linia de demarcaţie, acestea din urmă reacţionează. Distrug uniformitatea coerenţei lor, renunţă la stilul adoptat anterior şi pornesc în căutarea altuia nou. Scopul acestei acţiuni este de a conserva diferenţa dintre clasele sociale. Astfel, ciclicitatea modei este un proces evident, implacabil. Indivizii, ce aparţin claselor sociale inferioare, depun eforturi semnificative pentru a evolua pe scara socială. Iar moda este domeniul în care se confruntă cu cea mai mică rezistenţă. În acest cadru, indivizii utilizează imitaţia pentru a-şi atinge scopurile; prin urmare, urmând logica filosofului german, atunci când un anumit lucru este mai în vogă, nevoia de a-l imita creşte. Probabil că aceasta este şi explicaţia pentru schimbările destul de importante de la un stil vestimentar la altul, de la un sezon de primăvară-vară la altul. Dorinţa de noutate este o dorinţă de prezervare a unui statut.
Citește pe Antena3.ro
