Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai românilor de acolo să combată visul secuiesc. De ce se opun cu vehemență acestei inițiative? Se va putea ea realiza?
Suntem la Târgu Mureș, cel mai mare oraș din ceea ce politicienii maghiari numesc Ținutul Secuiesc, un teritoriu care cuprinde trei județe: Mureș, Harghita și Covasna. În acest municipiu de unde s-ar dori guvernarea noii regiuni, jumătate din locuitori sunt români și jumătate, maghiari. Pe străzi, simți că acest loc are răni care nu s-au închis complet. Răni produse de vechi conflicte interetnice, care par să se redeschidă acum din pricina unei teme din ce în ce mai prezente în spațiul public: autonomia. Când am vizitat orașul, în săptămâna sărbătoririi zilei maghiarilor de pretutindeni, la ferestrele a sute de balcoane private din centrul orașului oamenii și-au aborat tricolorul românesc. Poate un act de patriotism, poate unul de frondă față de comunitatea secuilor care umpluse regiunea cu drapelul maghiar. Căci 15 martie amintește nu numai de ziua Ungariei, ci și de cel mai grav conflict interetnic din istoria recentă a României. În zilele ce au urmat lui 15 martie 1990, la Târgu Mureș, grupuri de etnici maghiari și de români s-au încăierat, luptele de stradă soldându-se cu sute de răniți din ambele tabere. “Cred că a fost un eveniment cu comandă externă”, crede astăzi avocatul Ioan Sabău Pop. În 1990, Sabău era judecător la Tribunalul Mureș și conducea asociația Vatra Românească, poziție care putea să îl coste viața. Fusese pus pe o listă cu liderii românilor din Târgu Mureș care urmau să fie lichidați de patrule ale maghiarilor, așa că a fost scos de armată din tribunal și dus cu un transportor blindat într-o unitate militară pentru a fi în siguranță. “Printre protestatarii maghiari se infiltraseră niște indivizi suspecți, care aveau o constituție fizică asemănătoare cu a unor trupe speciale, dar nu românești, că nu vorbeau românește. Pe românii pe care i-au prins, i-au bătut și i-au înșirat pe niște țevi, așa cum tai purceii, și i-au chinuit la foc cu lampa cu benzină”. Sabău este convins că proiectul de astăzi al autonomiei Ținutului Secuiesc este o continuare în alt registru a ceea ce s-a încercat în 1990. „Asta face parte dintr-un program mai larg: din 1920, odată cu trecerea Transilvaniei la România, atunci când România a fost recunoscută prin tratatul de la Trianon, în sensul că Transilvania a revenit țării-mamă și am ajuns la România Mare, o foarte puternică nemulțumire s-a creat în rândul maghiarimii din acea perioadă, care a jurat moarte noului stat român. Și astăzi vin în Europa modernă cu gesturi de acest gen pentru a crea o situație fără ieșire și de a obtura formele de acțiune ale acestui stat, care și așa este slăbit”. Iar un asemenea „gest” este, după părerea lui Sabău, acțiunea unui deputat UDMR, care, la finalul anului trecut, cu trei zile înainte de Crăciun, a depus în Parlament o inițiativă legislativă care consfințea înființarea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă, cu un guvern și un președinte proprii. „ Această inițiativă legislativă păcătuiește, în primul rând, prin faptul că nu au fost întrebați toți locuitorii regiunii. Românii nu au fost întrebați, deși pe harta așa-numitului Ținut Secuiesc apar localități cu peste 50% populație românească. Guvernul României este disprețuit în totalitate. Eu cred că și merită acest lucru. După 1990, toate guvernele României au fost niște guverne de lași, de trădători, de incompetenți”, subliniază avocatul mureșean.
Cât de vinovată este clasa politică
Principala vină a guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria e că aceste județe au fost neglijate voit sau nu. Iar lucrul acesta convine de minune propagandei pro-autonomie care, de-a lungul anilor, a speculat reala incompetență a guvernelor României, spre a crea un țap ispășitor pentru toate necazurile maghiarilor din Ținutul Secuiesc „Liderii UDMR ațâță comunitatea maghiarilor împotriva Bucureștiului. «Bucureștiul nu ne dă, Bucureștiul nu ne face!». Dar responsabilitatea directă și politică pentru a aduce investitori este a primarilor și a președinților de consilii județene, care în zonă sunt UDMR și care se ocupă doar cu propaganda pro-autonomie”, crede jurnalistul covăsnean Dan Tănasă. În Harghita, UDMR și celelalte partide ale minorității maghiare au împreună 59 din cele 67 de primării. Situația e similară și în Covasna. Niște cifre despre care ar fi trebuit să se vorbească, cred românii din Ținutul Secuiesc, atunci când maghiarii dau vina pe români când amintesc de sărăcia din zonă. Pentru a-și argumenta susținerea, Dan Tănasă ne arată o înregistrare audio, în care Albert Almos, fostul primar din Sfântu Gheorghe, se aude spunând următoarele, într-o discuție cu o jurnalistă.
Albert Almos: „E bine sau nu e bine, asta o să demonstreze istoria: eu am fost dintotdeauna pe ideea ca din forța noastră puțină care există noi să ne alegem partenerii (...) Acuma vorbesc din punctul de vedere al comunității maghiare și al UDMR care par să fie în pericol dacă deschidem prea larg porțile”.
Jurnalistă: „În sensul că schimbăm componența etnică?”
Albert Almos: „Și! (de asta n.r.)
Citește pe Antena3.ro
E o declarație care ar fi trebuit să îi revolte inclusiv pe etnicii maghiari să zică: „Băi, voi sunteți nebuni? Cum adică să nu ne dezvoltăm economic de teamă să nu vină românii aici și să ne ia locurile de muncă?, comentează Dan Tănasă.
Cum flutură steagul secuiesc în vântul autonomiei
Românii de aici cred că în mare măsură autonomia pe care o visează concetățenii maghiari a fost obținută deja, chiar dacă pe hârtie lucrurile nu sunt tocmai așa. Să luăm exemplul folosirii neîngrădite a simbolurilor secuiești. Maghiarii și-ar dori folosirea fără restricții a drapelului secuiesc și cred că doar autonomia i-ar ajuta să dobândească acest drept. În realitate, drapelul poate fi folosit neîngrădit și acum, cu unele excepții. Legea românească interzice arborarea lui pe fațadele clădirilor publice. Dar asta nu i-a împiedicat pe politicienii locali să fenteze legea. Un exemplu elocvent este că, în sala de ședințe a Prefecturii Covasna, cea care ar trebui să aplice amenzi când acest simbol este folosit cu încălcarea legii, este arborat chiar steagul pe care trebuie să îl incrimineze.
Asta pentru că actuala conducere a Consiliului Județean Covana l-a arborat acolo, între steagul Israelului și al Statelor Unite. Prefectul de Covasna zice că legislația românească în domeniu e proastă și duce la o muncă de Sisif. „Dacă cineva arborează steagul, îl dai în judecată, durează procesul un an cât să se dispună îndepărtarea lui. Apoi, el poate să îl dea jos o zi-două, după care poate să vină un domn să îi doneze alt steag, și nu te mai poți duce pe vechiul proces pentru că e un alt steag”, spune Sebastian Cucu, prefectul de Covasna.
„ Această inițiativă legislativă (de înființare a Ținutului Secuiesc - n.red) păcătuiește, în primul rând, prin faptul că nu au fost întrebați toți locuitorii regiunii. Românii nu au fost întrebați, deși pe harta așa-numitului Ținut Secuiesc apar localități cu peste 50% populație românească. Guvernul României este disprețuit în totalitate, avocatul Ioan Sabău Pop
„Liderii UDMR ațâță comunitatea maghiarilor împotriva Bucureștiului. «Bucureștiul nu ne dă, Bucureștiul nu ne face!». Dar responsabilitatea directă și politică pentru a aduce investitori este a primarilor și a președinților de consilii județene, care în zonă sunt UDMR și care se ocupă doar cu propaganda pro-autonomie”, Dan Tănasă
