Aventură pe insula cunoaşterii

"Unul dintre invitaţii virtuali de anul acesta a condus două misiuni NASA, a lucrat în spaţiu, e astronautul Sidney M. Guti­errez. Avem şi un premiat Nobel la fizică. Aducem şi români de succes în sensul de deţinători de cunoaştere." – Sorin Repanovici – Coordonator Atlantykron

După ce cobori din tren, în gara de la Cernavodă, aventura este inevitabilă. Cu condiţia să fie început de august. Pentru că atunci, direcţia nu poate fi decât Insula Atlantykron de lângă Capidava, unde ajungi după o scurtă călătorie cu autobuzul, o drumeţie alertă printr-un peisaj arid şi o traversare a Dunării cu bacul. De 20 de ani se strâng acolo câteva sute de tineri amatori de SF, ştiinţă, tehnică de avangardă şi arte practicate în aer liber. Sunt tineri "virusaţi de cunoaştere", după cum ne-a declarat iniţiatorul şi coordonatorul proiectului, Sorin Repanovici, care din 1989, an de an, a organizat alături de o mână de oameni această şcoală de vară care ţine 10 zile.  Şi asta din pură pasiune. Până anul trecut, vreme de 15 ani,  programul educaţional s-a bucurat de tutela Ministerului Tineretului şi Sportului. Anul acesta, "nu am putut ajunge la dna ministru Ridzi", ne-a mărturisit Sorin Repanovici.

Tinerii se cazează la cort, povestesc la foc de tabără, dansează sub cer, pentru că una dintre ambiţiile lui Repanovici, încă de la început, a fost ca "pe insulă să nu rămână vreun cui bătut" după retragerea avangardiştilor cunoaşterii. Sunt, în schimb, construcţii uşoare, temporare, restaurant rustic, drapele ale vizitatorilor străini, corturi şi bacuri-dormitor pentru invitaţii de seamă. "Încercăm să aducem mereu oameni recunoscuţi în domeniul lor şi toţi fac acest lucru voluntar. Mulţi au spus că vin pentru câteva ore, dar au stat zile şi de atunci revin an de an. Roberto Qualia, scriitor, vicepreşedintele Societăţii Europene de Science Fiction a venit pentru prima dată la "Academia de Vară" de lângă Capidava, în 1993. Impresionat de atmosfera de aici avea să  declare: "Poate că moartea mă va face să nu pot veni la una din ediţiile Atlantykron".  Drept pentru care a participat şi anul acesta alături de specialişti din domeniile cele mai diverse: Lucian Biro (securitate nucleară), Teodor Vasile (medicină alternativă), Alexandru Mironov (jurnalist de ştiinţă, scriitor), Dan Farcaş (vicepreşedintele Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate). "Mulţi au rămas în legătură cu cei care le-au vorbit. De la oameni de ştiinţă până la celebrităţi - actori etc. Unora locul acesta le-a schimbat viaţa. Am avut tineri liceeni care într-a IX-a sau a X-a nu prea aveau habar de astronomie, dar au venit, i-au cunoscut pe lectorii de la Suceava, de la Universitate, s-au îndrăgostit de astronomie şi acum sunt astrofizicieni. Din nefericire, sunt pentru alţii fiindcă lucrează undeva în afară."

ÎNVĂŢĂTURILE
Cursurile şi atelierele la care au participat cei aproape 500 de tineri, care au populat vara aceasta ostrovul din mijlocul Dunării au avut tematici dintre cele mai palpitante: teoria fractalilor, robotică şi inteligenţă artificială, ştiinţa complexităţii, energii alternative, astronomie şi astrofizică, instrumente muzicale vechi, grafică şi arte vizuale. Cum "mens sana in corpore sano" este o deviză la Atlantykron, puştii s-au putut iniţia ori perfecţiona în arte marţiale, kickboxing, Thai Chi sau Yoga. Cu un program care începe în jur de ora 8:00 dimineaţa, ba chiar mai devreme pentru cei care practică aerobic sau sporturi pe plajă, ori doar vor să prindă primele raze ale soarelui, şi care se încheie oficial cu conferinţele de seară, nimeni nu se supără că rămâne prea puţin timp pentru somn.  Urmează discuţiile la foc de tabără, discoteca în aer liber, recitalurile muzicale ori şedinţele de scrutare a cerului cu telescoape profesionale, până noaptea târziu, că doar de, "noblesse oblige" - cerul vorbeşte mai ales după apus. După cum spunea Repanovici, aici lucrurile se petrec 24 din 24 de ore. Astăzi este ultima zi de febrilitate a curiozităţii în locul unde viitorul şi trecutul se oglindesc simultan în apele Dunării. Interesant este că tocmai aici, la câţiva paşi de cetatea veche de 2.500 de ani, Capidava, cercetătorii ame­ricani au dezvăluit pentru prima dată în lume informaţii despre călătoriile temporale şi despre stadiul în care se află aceste cercetări.