Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Incep munca de controlor alaturi de Mihai Gheorghe si de Iulia Raicea. Mihai e un tip cam la 30 de ani. La RATB e de zece ani, de cand a terminat liceul. E un tip negricios, atletic, nu prea iti vine sa-i spui ca nu platesti amenda. Seamana izbitor cu fotbalistul Ilie Dumitrescu. De altfel, nu vorbeste decat despre fotbal. Si miroase frumos. Tocmai si-a luat un parfum de firma. Un controlor trebuie sa miroase frumos – incepe Mihai sa ma initieze in tainele hulitei sale meserii. Sa fie imbracat ca de nunta. Barbierit fara mila, daca e barbat, desi am vazut si controloare umbrite de aceasta necesitate nesatisfacuta. Sa aiba unghiile taiate, pielea curata, parul aranjat. Insa si daca l-ai cobori dintr-o revista de modelling, calatorul – in special cel prins fara bilet – tot ii va gasi un cusur. De asta e grea meseria: orice ai face, tot nu iesi bine. Asa e cand lucrezi cu omul.
Iulia bate spre 50 de ani. A fost bucatareasa la gradinita de la Uzinele "23 August". Avand mancarea pe mana, comunismul n-a durut-o – abia acum o doare, cand o incearca nostalgiile. Dar colosul industrial s-a prabusit, s-a pus definitiv capacul si peste oalele sale de inox. A ajuns la o fabrica de cabluri, s-a calificat la locul de munca. Dar n-a durat mult si, gata, a papat cineva si fabrica aia. Atunci s-a facut controloare. A dat concurs, ca era bataie mare pe post. Pe vremea aia, controlorul avea inca putere, ca un militian, incepea omul sa tremure cand stramba el spranceana.
Aflu toate astea din mers, de la depou pana in Piata Victoriei. Pentru ei eu sunt – asa cum m-am prezentat in fata sefului, la birou – un invatator satul de putregaiul din invatamant, obosit, scarbit si, mai ales, platit in bataie de joc. Am si eu rate de platit, ca tot omul, intretinere, copil de tinut in facultate. Din ce? Din 800 de lei, cat iau ca invatator? La RATB, de bine, de rau, incep de la 900 de lei, bani in mana. Si daca dovedesc aptitudini pentru meseria asta si imi dau silinta, pot ajunge sa iau aproape 1.400 de lei net, ca Iulia. Ha-ha-ha, dar daca ma intalnesc in autobuz cu fostii mei elevi? Nu-i nimic. Cum i-am controlat la teme, ii voi controla si la bilete. De altfel, ei sunt obisnuiti sa-si vada fostii profesori vanzand cartofi, telefoane mobile, asigurari, culegand capsuni sau spaland la cur niste batranei neputinciosi, dar cu pensie viguroasa. O sa te descurci, imi zice Mihai, increzator, le ai cu limba romana, stii sa vorbesti cu oamenii.
Deocamdata nu vorbesc. Doar ma uit la ei cum isi fac treaba, invat. Ma tin ca un catel dupa ei, alerg cu limba scoasa pe trotuar, cobor dintr-o masina, urc in alta, mi se taie rasuflarea. Ce fugiti asa, fratilor? Aveti norma la amenzi? Nu, n-au, nu scrie nicaieri. Oficial li se cere doar sa controleze cat mai multi calatori. Dar daca se intorc la baza fara amenzi, li se cam da de inteles ca ar trebui sa plece. Simpla lor prezenta in autobuze e destul de eficienta, ii face pe mai multi sa-si cumpere bilet, tot asa cum se intampla si in traficul rutier cand soferii vad un agent si, cum se spune la televizor, calca mai cu grija pedala de acceleratie. Totusi, amenda e incoronarea muncii de controlor. Trairea suprema. Tu zici ca eu sunt un imputit, desi miros ca un crin, un refuzat, crezi ca nu-s in stare de nimic, ma iei cu "bai, opt-clase!", desi am cel putin liceul, poate si facultatea, la Spiru, dar facultate, ma faci tigan imputit, jegos, nesimtit, javra, ma spurci cum iti vine la gura, dar, uite, eu iti dau amenda. Cine-i mai tare acum? Esti la mana mea, fraiere.
Pentru Mihai, cel putin, amenda e o victorie, un meci castigat. E o batalie a nervilor intre el si femeile din fata lui, mama si fiica. Se tin de mana, se apara impreuna. Dar el e mai tare. Nu conteaza nici un argument desprins din lege, nici un principiu moral, care te-ar opri sa furi – ca a merge fara bilet e totusi hotie –, scuzele nu cantaresc nimic, nu conteaza decat nervii. Cine e mai slab de inger cedeaza. Acum a invins Mihai. Femeia si fiica ei de 16 ani sunt din Zimnicea – vad asta pe buletin. Cauta o scoala in Bucuresti pentru fata.
Si-au cumparat un card cu mai multe calatorii, insa nu l-au validat decat pentru o singura persoana. Nu au stiut cum se face. Nestiinta nu e o scuza, le spune Mihai, si nu poti spune ca nu are dreptate, apoi le explica pe indelete ca trebuiau sa puna o data cardul pe cititor, pentru o persoana, apoi sa apese pe tasta 2 si sa mai lipeasca o data cardul, ca sa i se traga din sold banii pentru inca o calatorie. Fata plange. Lumea din statie se uita la ea. Se lipeste de maica-sa, se topeste. Maica-sa scoate banii din portofel. Mihai, in limbajul lui de microbist, le-a executat cu sange rece, a marcat prima amenda pe ziua de azi.
Cateva minute mai tarziu, colegul meu pierde rusinos. Si-a dorit destul de mult victoria, dar nu s-a concentrat suficient, n-a dat totul pe teren. Doamna Maria Tabanescu, o femeie cat un dulap, cu un cap mai inalta decat Mihai, ii da buletinul si coboara in statie sa plateasca amenda. Are pe langa ea trei copii intre 7 si 10 ani, ii duce la plimbare in Cismigiu. Intai, doamna Tabanescu ii propune lui Mihai o inetelegere: ma ierti cu o suta? Nu. Apoi incepe cu scuzele. Vorbeste, vorbeste, vorbeste, e toata numai miere, il naclaieste pe Mihai. Deodata apuca buletinul cu amandoua mainile si trage cu toata forta ei de Ceahlau al sexului frumos. I-l smulge si o ia repejor spre Cismigiu, cu copiii dupa ea. Le-a dat o lectie pe viu. Controlorul ramane in statie cu buzele tremurand. L-a facut. Vezi cat tupeu? Cat de nesimtiti sunt unii calatori? Imi vine sa fug dupa ea, sa-i zic vreo doua.
● Cititi in episodul 4: La asa calatori, asa controlori
Cititi Biletul la control, va rog!
● Ep. 1: Un calator cinstit vrea sa se razbune pe controlori (VIDEO)
● Ep. 2: RATB -un urias cu picioare de cauciuc
Citește pe Antena3.ro
