Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nici nu se stinsese bine primul sfert de ceas peste 10:00, că puști și puștoaice scăpați din chinga orarului școlar năvăliseră deja, ieri, la pavilionul B, casa gătită pentru a primi zecile de mii de volume ale editurilor oploșite la București din toată România pentru următoarele trei zile. „Haide, fată, că nu se face școală nici azi! Măcar să ne petrecem ziua la Bookfest, abia aștept să văd noutățile de la «Arthur»!”. Copila blondă, ochelaristă și zvăpăiată și-a tras apoi amica - o minionă creață cu codițe împletite în mărgele colorate - deoparte: „Tragem un fum mai întâi?”. „Tragem!”, a venit răspunsul adolescentei. Și-au tras.
Mimă, rimă, nonsensuri
Pe lângă puștoaicele rebele, captivate încă de viciile adulților, a urcat spre ușile de sticlă un șir gălăgios și lung de pițigoi în pantaloni scurți: „Stați împreună, rămâneți lângă mine, nu vă depărtați, aveți răbdare!”. Îndemnurile tinerei învățătoare - da, am întâlnit și dascăli dispuși să încerce noi metode didactice -, căzute în rafală peste capetele luminate de soare ale copiilor s-au pierdut apoi în verva dinăuntru, unde „trenulețul” disciplinat s-a desfăcut instantaneu și iremediabil în trei cârduri gălăgioase. Grea misiune pentru „Doamna” (sau, mai degrabă, „Domnișoara”). Atrași în hora reducerilor propuse de majoritatea editurilor care cultivă titluri pentru juniori, dar și fascinați de jocurile de mimă, rimă, nonsensuri (da, chiar așa! - în spații amenajate special, copiii erau îndemnați să spună cu voce tare tot ce le trecea prin cap), teatru și lecturi pe viu, copiii noștri, izgoniți în acest început de vară din școli, au aprins atmosfera la sărbătoarea cărții.
Învățătoarele-mămăițe, cafea la carton
„Noroc cu târgul, a fost o idee bună să-i aducem aici!”, se felicitau, între două priviri furișate spre cetele de prichindei și o gură de cafea la pahar de carton (5 lei espresso, 10 lei „americana”), două învățătoare-mămăițe, cu norme peste pensie, ancorate încă zdravăn în iluzia România educată. „Păi, ce-am fi făcut noi pe căldura asta la proteste, că ne luau cu Salvarea de acolo! Mai bine cu copiii printre cărți. Și cred că zilele următoare tot pe aici ne facem veacul”. Am fugit de copiii izgoniți din școli spre inima iarmarocului, am depășit rafturile doldora de culori și arome proaspăt evacuate de sub teasc și m-am oprit, preț de câteva minute, în fața unui spațiu modest, împodobit cu cinci, șase volume ce mi-au făcut imediat cu ochiul.
Citește pe Antena3.ro
Cărți gratis (și bune!) de la frații albanezi
„Asociația Liga Albanezilor din România” - scria sus, negru pe alb. Jos, la îndemână, în fața a două doamne amabile și cooperante, prins într-un cărțoi ale cărui coperte băteau în roșu, se putea citi următorul titlu: „Istoria literaturii albaneze...”. Sedus de romanele istorice ale lui Ismail Kadare, scriitorul-emblemă al urmașilor lui Skanderbeg, m-am concentrat tulburat, când una dintre gazde m-a șocat, eliberând pe nerăsuflate 14 litere: „Poftiți, e gratis!”. „Cum?”, m-am bâlbâit speriat ca o țestoasă căzută din lac în plasa unui pescar norocos. „Toate cărțile de aici, inclusiv dicționarele - iar mâna doamnei s-a făcut roată -, nu costă niciun leu. Le dăm gratis!”. Dezmeticit cât de cât din șocul acestei neprevăzute strategii de marketing, am prins între palme cele șase sute (sau opt sute?, nu mai știu, m-am emoționat) de pagini de povești relaționate cu literatura și cultura albaneză.
Nimic nu-i degeaba. Nimic mai adevărat!
N-am înțeles aproape nimic din ce-am răsfoit, anesteziat încă de „bomba-moca”. „Cum, doamnă, am îndrăznit într-un târziu, când standul discret se aglomerase deja, toate aceste cărți - și-am țintit cu ochii un masiv Dicționar albanez-român - se dau pe degeaba?”. „Dar nu le dăm degeaba, domnule, promovăm cultura albaneză. Uitați, dacă doriți, vă puteți face abonament și la revistă, e tot gratis. Scrieți aici adresa, numele, numărul de telefon...”. Fascinat de acest nemaintâlnit (pentru mine) mod de promovare a valorilor unui popor, am înșfăcat Dicționarul. Și Istoria literaturii… Asta, da, sărbătoare a cărții! Am luat-o apoi la picior, ca să iau la mână și editurile cu papion.
Gheorghi a luat Bookerul
La „Trei”, una dintre cele mai căutate case ale cărții grație romanelor din colecția Anansi și a volumelor de istorie alese pe sprânceană, era cel mai efervescent mediu. „A luat Bookerul, astăzi au anunțat, ați văzut ce inspirație când am decis să-l publicăm pe Gheorghi?!”. Vocea surescitată a editoarei s-a împrăștiat printre marea de gură-cască. „Ce Bukăr?”, a scârțâit o coardă îngroșată de tutun. Chiar, ce „Bukăr”? Rumoarea s-a diluat când un timbru suav și mândru a răzbătut prin meandrele unui difuzor: „Gheorghi Gospodinov, autorul romanului Refugiul timpului, publicat anul acesta de Editura Pandora M, în colecția Anansi. World Fiction, a câștigat premiul Booker Internațional. Este pentru prima dată când un bulgar este recompensat cu această distincție literară...”. Un bulgar, așadar, felicitări, Gheorghi.
Nichita 90, cântat de Alifantis
M-am urnit din nou, atras de dat aceasta de zvonul unei întâlniri (de gală) care până la urmă n-a fost să fie... „Îl cântă Alifantis pe Nichita la MNLR, un minirecital pe cinste!”. „Când, unde, ce?”. Electrizați de veste, oamenii au alunecat instantaneu într-o parte, cu tot cu respirația grea a mulțimii surescitate. „Nu astăzi, nu acum, ce păcat...”. Dezamăgirea domniței cochete, cu tocuri-cui și coc înalt de faraon s-a amestecat apoi cu detalii precise împrăștiate dinspre puștii cu telefoane inteligente, care, odată ce-au dibuit pe net programul festivalului, au revenit victorioși: „Alifantis cântă sâmbătă, la 11:00, la standul MNLR, adică Muzeul Național al Literaturii Române”. Într-adevăr, bardul de la Dunăre îl va celebra pe inegalabilul Nichita cu prilejul lansării unei cărți irepetabile: Nichita 90. O carte-CD, bineînțeles.
Căderea unui mit: mitul reducerilor
Povești la 3 lei, volume, toate la zece lei, albume, două la 20 de lei, colecții întregi de romane ale literaturii contemporane, toate (peste 100, adică) cu 50% reducere… Ofertele primei zile de Bookfest, diverse, torențiale, obositoare și omniprezente, necesită prezență personală. Ce să înșir aici mai întâi? Trebuie să vedeți cu propriii ochi, să pipăiți cu propriile mâini, să adulmecați în persoană. Mitul „ultima zi de târg a ziua reducerilor colosale” a fost demantelat...
Înapoi la oile noastre
Vibrațiile telefonului, semn dinspre uațap, m-au pus în gardă scurt, reordonându-mi gândurile și prioritățile: „Rămânem la aceeași informație, greva continuă, copiii nu vor intra la clase, bla, bla”. Pe grupul de părinți s-au inflamat rapid informațiile: „Unde-i ducem mâine?”, „Cu cine-i lăsăm?”, „Cât o să mai țină așa?”. Oameni, buni, dacă tot s-au închis școlile, ce-ar fi să le deschideți copiilor voștri cărțile? Cum unde? La Bookfest.
Program de vizitare
Joi, 25 mai: 10:00-20:00
Vineri, 26 mai: 10:00-21:00
Sâmbătă, 27 mai: 10:00-21:00
Duminică, 28 mai: 10:00-20:00
20 de ateliere de lectură, de joacă, de rime, de nonsensuri, de teatru kamishibai - adresate copiilor cu vârste între 4 și 14 ani - vor fi organizate la Bookfest
Editurile au pregătit reduceri (la cărți, ați ghicit) cuprinse între 10% și 80%
A XVI-a ediție a Târgului Internațional de Carte Bookfest este găzduită la Romexpo, în Pavilionul B2; intrarea este liberă
„Haide, fată, că nu se face școală nici azi! Măcar să ne petrecem ziua la Bookfest, abia aștept să văd noutățile”, elevă
Toate cărțile de aici, inclusiv dicționarele, nu costă niciun leu. Le dăm gratis!”, gazda standului Asociația Liga Albanezilor din România
