Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La plimbare cu specialistul prin pieţe. Atenţie nu tot ce scrie pe etichete corespunde cu realitate
Vigilența la cumpărături ar trebui să fie maximă! Mai ales de sărbători, când traficul prin piețe și mari magazine este mare iar rafturile și
vitrinele gem de marfă.
Cumpărătorii caută marfa cea mai ieftină de cele mai multe ori, fără măcar să știe dacă au fost înșelati sau nu!
Drept urmare, am trecut la treabă împreună cu Daniel Cojocaru, președintele Asociației Producătorilor de Lapte. Acesta ne explică pe îndelete câte capcane sunt la raft și cât de ușor picăm în ele. Prima oprire, într-o piața măricică a Bucureștiului, 16 februarie, undeva în Nordul Capitalei. Piața geme de tot soiul de magazinașe. Ne oprim în dreptul unuia care avea în vitrină brânză de vacă, oaie, cașcaval. Pe produse, nicio etichetă! Practic nu știm de unde provine marfa, ce termen de garanție are sau cât procent grăsime conține. O întrebăm pe vânzătoare dacă e producător, ne spune că e SRL și că marfa toată o ia din angro. Adică, marfă vrac din Bulgaria, Polonia, Cehia, de
oriunde de pe planeta asta, dar nu din România! Prețurile, destul de piperate. Brânza de vacă, 21 de lei.
Una scrie, alta este
Ajungem la "sibieni". Omul nostru de la asociație, cunoscător al fermelor din Mărginime, leagă repede o conversație cu oierul care vindea la tejghea. Aflăm că producătorii sunt din Jina, Sibiu. Marfa din vitrină are termen de valabilitate, se specifică felul brânzei, urdei,
cașului....Doar că și aici sunt neconcordanțe. Eticheta indica perioada de producție a brânzei și cascavalului de oaie exact în trimestrul de iarnă, atunci când producția de lapte este aproape zero. Concluzia? Produsul clar nu conținea doar lapte de oaie, ci și vacă! Consumatorii
trebuie să fie vigilenți și să învețe să citească etichetele. Eventual înarmați cu o lupă sau cu ochelari obligatoriu! Așa cum pățim în
hypermarket. Practic, aceeași situație cu brânza de oaie. Etichetată, frumos ambalată, produsul are pe partea din față expusă la raft scris
mare Telemea de Oaie. Pe spate, din conținut nu lipsește laptele de vacă, spre 10%.
Daniel Cojocaru ne face precizarea: "Și ar fi bine dacă ar fi doar 10%. Dar, dacă îi iei la puricat cauți și nu găsești laptele de oaie
din produs! Am avut cazuri! Eu am căutat telemea de oaie 100% și greu am găsi, undeva la Constanța! În rest, chiar dacă scrie că e de oaie, nu vă bazați pe asta! Sigur conține și lapte de vacă. Asta dacă țineți neapărat ca ceea ce ați cumpărat să se reflecte și în calitate!" Sub ochi ne pică brânza de burduf. " Burduful conform rețetelor consacrate românești trebuie să fie 100% oaie. La noi nu prea e. Pentru că ciobanii, pe lângă stână, mai țin și vaci. Și amestecă laptele. Și spun...lasă, domne că e mai bun, că se leagă mai bine...Da, dar e burduf categoria a doua, B. Și la cașcaval, multe sortimente sunt vândute pe post de cașcaval, doar că sunt brânzeturi. Cașcavalul nu are găuri, primul indiciu, că produsul este altceva! Asta e fraudă! Românul consumă mai mult cașcaval decât brânză. Iar când prețul e la fel ca la brânză, normal că pui mâna pe el și-l așezi în coș crezând că acasă în faci pane!”, spune specialistul
Sana...la secret Și la Sana sunt lucruri pe care le descoperim la raft. "Sana are grăsime obligatoriu peste 3,6%. Ce e asta
Sana ușoară, 0,9% grăsime? Nu e Sana! Și la Kefir. Kefir-ul adevărat este făcut cu drojdie. Kefir-ul românesc este făcut cu culturi lactice”, adaugă preşedintele APRILCe ne demonstrează experimentul nostru? Că producătorul își permite, consumatorul nu e educat, iar profitul nu este al celui care dă banul, ci al celui care ia banul! Spor la cumpărături! Și vigilență acerbă la raft!
Ce e cașcavalul? E cașul opărit, tratat termic. Ar trebui să se specifice asta pe etichetă! Dacă nu e trecut acolo la ingrediente, atunci nu cumpărați. Că dați o căruță de bani de fapt pe o brânză!" Daniel Cojocaru, președintele Asociației Producătorilor de Lapte
