x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

0
Autor: Alex Nedea 22 Iun 2017 - 09:40
Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională Claudia Petrescu
Vezi galeria foto


Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus învățământul profesional, odinioară unul dintre cele mai performante sisteme din Europa, și mai ales cine sunt vinovații.

Landul Bavaria, Germania. Suntem în locul considerat de localnici motorul industriei auto europene. Intrăm în una dintre fabricile de aici, unde se produc componente pentru autovehicule de lux precum Porche, Audi sau BMW. În hală, zgomotul roboților industriali se amestecă în aer cu cuvinte românești care vin dinspre un stand din mijlocul încăperii: „Dă-mi cheia aceea!”.  Trei bărbați robotesc în jurul unui utilaj a cărui formă pentru un ochi străin nu aduce a nimic, un amalgam de fierătanii și cabluri. „E o presă de cașerare care va fi folosită de către colegii noştri din Mexic. Eu acum trebuie să o pun în funcţiune”, ne explică unul dintre muncitori într-o română limpede, fără accent. Se numește Sorin Blaga și, alături de colegii lui români, este om de bază al întreprinderii nemțești. Este electrician și a terminat şcoala în sistemul profesional pus la punct de comuniști. Este unul dintre milioanele de români supercalificați în comunism și în primii ani de după '90 și de care beneficiază din plin industria de peste hotare. „Școala profesională a fost baza, fără școală profesională nu faci nimic, nu înveți o meserie de pe Google, asta e sigur. Menirea școlii profesionale de atunci era să pregătească specialiști în toate domeniile”, își amintește Sorin Blaga.

Partidul, Ceaușescu, meseria

Pe vremea când Sorin Blaga era elev încă se mai învăța meserie în școlile românești. Se spune că cea mai importantă resursă a unei țări nu se află nici în subsolul pământului, nici sub mări. Cea mai importantă resursă a oricărei națiuni e omul și mai ales ce știe el să facă. Adică, dacă vrei să știi cum o va duce o țară în viitor, e suficient să te uiți în băncile școlilor din prezent. Regimul comunist a înțeles asta foarte bine și a investit într-o rețea vastă de școli profesionale, transformând România într-o țară europeană cu unii dintre cel mai bine pregătiți meseriași de pe continent. De la Nord la Sud, și de la Est la Vest, țara a fost împânzită de licee industriale și școli profesionale sau de maiștri și ucenici, din care au ieșit oamenii care au înălțat România. Că erau extrem de bine școliți, au demonstrat-o anii de după evenimentele din 1989, când peste trei milioane de emigranți de la noi au fost absorbiți imediat de companii de peste hotare. „Acum câțiva ani, m-am amuzat când s-a prezentat ca un mare succes la nivelul Uniunii Europene că din fonduri de la Bruxelles s-a finanțat înființarea a șase școli profesionale. Eu sunt din Ploiești și îmi aduc aminte că erau acolo vreo opt școli profesionale și nimeni nu se lăuda”, povestește doctorul în economie Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Ce-a fost și ce-a ajuns învățământul profesional, a ajuns și studiu la Academia Română, în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). „Noi am avut pe vremea comunismului un învățământ profesional foarte bine dezvoltat pentru că aceste școli aveau o legătură foarte strânsă cu ministerele de linie. Aveam în fiecare județ cel puțin un liceu CFR, de exemplu, ele mergeau direct în subordinea Ministerului Transporturilor, care le asigura toată partea de practică și de dotări ale acestor licee. În momentul în care noi am privatizat toate aceste întreprinderi, s-a pierdut această legătură, nu am mai avut unde face practică”, observă Claudia Petrescu, coordonatorul cercetării ICCV. În lucrare se vede clar cum am distrus acest învățământ. Dacă în 1990 aveam 300.000 de elevi în școlile profesionale, în 2011 înregistram un minim istoric de doar 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în urmă cu 27 de ani. Pare că suntem în zodia sabotajului intenționat. Suntem țara din Europa care alocă cei mai puțini bani învățământului profesional: doar 0,6 % din Produsul Intern Brut. Iar din acești bani puțini doar cinci procente se duc pe ivestiții, adică pe dotările laboratoarelor sau a claselor unde copiii ar trebui să studieze. Iar rezultatele acestei subfinanțări s-au văzut imediat chiar în buzunarele noastre, ale tuturor. Căci fără o industrie solidă, rămânem o țară săracă, sunt de părere oamenii de afaceri. „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, spune Valer Blidar, întreprinzătorul care a reușit să salveze de la pieire una dintre întreprinderile industriale de succes ale lui Ceaușescu, cea care realiza vagoane de călători la Arad.

Cele mai mici fonduri pentru această formă de învăţământ

Reguli elementare ale economiei de piață spun că o regiune a unei țări nu se poate dezvolta dacă nu sunt create locuri de muncă bine plătite. Dar astea se întâmplă fie în urma unei investiții autohtone, fie străine. Un investitor alege să-și construiască o afacere într-un anumit loc orientându-se să aibă în regiune oameni bine pregătiți, pe care să îi angajeze imediat. Oameni pregătiți pe care doar o școală profesională performantă îi poate instrui. În lipsa lor, omul de afaceri pleacă în altă parte, iar regiunea e văduvită de locurile de muncă ce ar fi putut apărea. Adică e condamnată la sărăcie. Avem județe unde avem un șomaj mare pentru că nu avem investitori, nu au oamenii unde să lucreze. În studiul pe care l-am făcut am observat că, acolo unde avem un învățământ profesional dezvoltat, avem și investitori mult mai numeroși decât în zonele în care nu avem această parte de învățământ tehnic și profesional dezvoltat”, punctează cercetătorul ICCV, Claudia Petrescu. Și fără să fim specialiști putem observa  cât de grav este că nu avem profesioniști. Dacă ne uităm pe harta economică a Europei, putem vedea că suntem cu unul din cele mai mici PIB-uri pe cap de locuitor din regiune. În același timp, avem și cele mai puține fonduri alocate învățământului profesional. Investitorul Valer Blidar crede și el că explicația e doar în lipsa de viziune și de strategie a politicienilor din ultimii 27 de ani: „Cea mai bună politică a avut-o Polonia, care era cam la nivelul nostru în anii 90. Iar noi aveam șanse chiar mai mari decât ei pentru că bogățiile României sunt mai diverse. Numai că noi nu am știut să profităm. Noi ne-am turnat țărână în cap, ne certăm permanent, nu construim nimic, încearcă unul să facă ceva, vine celălalt și încearcă să îl dea jos. Această luptă este chiar mai rea decât lupta de clasă. Acesta este motivul pentru care noi suntem penultima țară din Uniunea Europeană”.

300.000 de elevi erau în 1990 în școlile profesionale. 20 de ani mai târziu, numărul a scăzut la 13.000, de 23 de ori mai puțini elevi decât în anul căderii comunismului.

Citat cu foto Valer Blidar: „O industrie este de neconceput fără școli profesionale. Eu circul foarte mult în lume și am văzut cum peste tot școlile profesionale sunt considerate talpa unui stat pentru că absolvenții de aici sunt producători de bunuri, ei sunt producători de plusvaloare. Ceilalți mută valori dintr-o parte în alta”, Valer Blidar, om de afaceri

 Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Companiile au început să se implice, în speranţa că vor produce forţă de muncă.

Dezastrul, în cifre

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivel naţional mai există doar 134 de şcoli care pot fi asociate învăţământului profesional şi liceal specializat, în condiţiile în care, în anii 90, existau 1.306 de astfel de unităţi şcolare. Oficial, potrivit INS, există doar 7 şcoli profesionale, faţă de cele 717 din 1992, numai 127 de unităţi postliceale, faţă de cele 379 din acelaşi an de referinţă, şi nu mai există nicio şcoală tehnică de maiştri, în condiţiile în care în 1992 fiinţau nu mai puţin de 210. Începând cu anul şcolar 2012-2013, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a înfiinţat învăţământul profesional cu durata de doi ani după clasa a IX-a, iar din anul 2014-2015 funcţionează şi învăţământul profesional cu durata de trei ani după clasa a VIII-a. Prin cele două forme de învăţământ, se urmăreşte creşterea procentului alocat pregătirii practice a elevilor la sediul diferiţilor agenţi economici, programele de învăţământ fiind realizate de specialişti din industrie, pentru a asigura corespondenţa cu realităţile pieţei muncii.  

Citeşte mai multe despre:   campanie,   jurnalul national,   romania,   neprofesionala

 



Mai multe titluri din categorie

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina
Galerie Foto Dincolo de problema sanitară reală care a condus la folosirea „certificatului verde” pentru a îngrădi accesul în locuri publice unor categorii de populație, mai este și una legată strict...

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR
Trei firme, printre care una controlată de fostul lider UDMR Zoltan Robert Abraham, dar și de omul de afaceri Bogdan Ivanov, ex-membru al boardului director al „defunctei” companii de asigurări City Insurance, au ...

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare
Galerie Foto Pare că s-a scris, s-a spus și s-a bârfit totul despre fetița-argint viu născută pe 12 noiembrie 1961 la Onești, despre adolescenta cu codițe care lăsa o întreagă planetă cu gura căscată la Olimpiada din...

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului
De la începutul acestui an, pe rolul Camerei Deputaților au fost înregistrate nu mai puțin de 560 de proiecte de lege, inițiative legislative sau propuneri legislative, avându-i ca inițiatori pe senatori și...
Serviciul de email marketing furnizat de