x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje "Catedrala" din palmele lui Gabriel Croitoru. Cum e să cânţi pe vioara lui Enescu, una dintre cele mai bune din lume

"Catedrala" din palmele lui Gabriel Croitoru. Cum e să cânţi pe vioara lui Enescu, una dintre cele mai bune din lume

de Cristinel C. Popa    |    27 Aug 2012   •   06:54
"Catedrala" din palmele lui Gabriel Croitoru. Cum e să cânţi pe vioara lui Enescu, una dintre cele mai bune din lume

Ati trecut vreodata pe langa o masina blindata ce transporta cateva milioane de euro? Mascati cu trupuri atletice conduc comoara spre destinatii studiate, dinainte stiute. Exista insa valori care circula nestingherite pe strazile Romaniei fara a fi pazite, fara bodyguarzi sau antemergatori. Asta si pentru ca, daca ar fi furate, posibilul jefuitor nu prea ar avea cum sa le valorifice. Sunt doua viori, si-asa putine in galeria marilor instrumente ale lumii, care apartin Romaniei. Au o deosebita valoare artistica, istorica, sentimentala. Una dintre ele a apartinut compozitorului George Enescu. "N-are de ce sa fie ravnita de hoti, pentru ca daca cineva ar intra in posesia ei si ar incerca sa o vanda, imediat s-ar afla', spune violonistul Gabriel Croitoru, cel care a castigat recent prelungirea perioadei de utilizare a vioarei Guarneri ce a apartinut lui Enescu.

A ajuns pe maini bune, spune Yehudi Menuhin

Asadar, doua comori circula intre orasele Romaniei in concertele violonistilor Alexandru Tomescu si Gabriel Croitoru, ambele fiind obtinute prin concurs. Prima dintre ele, un Stradivarius, cea de-a doua, un Guarneri. Aceasta din urma, despre care vom vorbi in randurile de fata, apartine Muzeului Enescu, fiind donata de sotia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, la infiintarea institutiei muzeale in 1956.

Ea are si o valoarea sentimentata aparte pentru Romania fiindca a apartinut si a fost preferata unuia dintre (mai putini stiu) cei mai mari violonisti ai lumii, compozitorul George Enescu. Numit si "Catedrala' pentru acordurile sale impunatoare, instrumentul dateaza din 1731, fiind realizat de marele lutier cremonez Giuseppe Antonio Guarnieri, singurul care il concureaza pe piata viorilor pe mult mai cunoscutul Stradivarius. Maestrul Gabriel Croitoru este de parere insa ca vioara la care canta este mai buna decat un Stradivarius.

A "castigat-o' in urma unui concurs in 2008, anul care a insemnat si readucerea la viata a acestui instrument magnific prin revenirea sa in circuitul concertistic. Vioara a fost incredintata atunci maestrului Croitoru pentru o perioada determinata, competitia fiind organizata de Ministerului Culturii si Cultelor si Muzeul National "George Enescu'.

Bijuteria cu pricina a ajuns pe maini bune, cum a spus si maestrul Menuhin. De asemenea, respectatul pianist Valentin Gheorghiu spune despre partenerul sau de concerte: "Gabriel Croitoru este cel mai bun violonist cu care am cantat, nu exista nicio indoiala ca face parte din elita violonisticii mondiale'. Asist la unul din concertele maestrului Croitoru. Degetele sale cad in inflexiuni magnifice pe corzile mangaiate candva cu geniu de insusi Enescu. De la distanta n-ai zice ca ai de-a face cu o comoara. Insa lucirea sa de diamant in luminile reflectoarelor o tradeaza.

Vioara este transportata cu maxima atentie cu masina, fara bodyguarzi sau arme, pentru a nu atrage atentia potentialilor jefuitori

Sa te afli permanent in preajma unei astfel de bijuterii nu e un lucru usor. Sunt niste conditii speciale impuse in special de asigurator, pentru ca, trebuie sa stiti, fabuloasa "piesa' Guarneri este asigurata pentru o suma cu foarte multe zerouri. "Este una dintre viorile cele mai bune din lume, in primul rand ca rasunet international, pentru ca Guarneri, contrar asteptarilor, a facut viori mai bune decat Stradivarius, chiar daca acesta din urma este mult mai cunoscut. Faptul ca am ajuns sa cant la vioara care a apartinut si la care a cantat Enescu reprezinta mai mult decat o onoare pentru mine', spune Croitoru. "Cealalta vioara valoroasa a Romaniei, piesa Stradivarius aflata acum in folosinta lui Alexandru Tomescu, este a statului roman. A cantat Ion Voicu pe ea pana prin ‘90 si ceva. S-a reusit deblocarea instrumentului de la familia Voicu si a revenit in circuitul concertistic'. Il intreb pe mestrul Croitoru daca nu ii este frica sa poarte cu el permanent o astfel de comoara. Spune ca are mai mare grija de vioara Guarneri decat de cea proprie, cumparata din banii sai. Insa nu e temator ca ar putea fi furata, desi il insoteste la toate concertele pe care le sustine. "Sigur ca exista niste reguli pe care trebuie sa le urmeze utilizatorul, sunt conditii impuse in primul rand de societatea de asigurari. Instrumentele astea nu pot circula decat daca sunt asigurate. Societarea de asigurari ofera cu aceasta ocazie si niste reguli de securitate privitoare la transport. Acestea nu sunt extrem de stricte, dar implica niste riscuri. Se poate purta cu masina, nu e nevoie ca neaparat sa o pazesc cu o arma. De fapt, uneori chestia cu bodyguarzii mai mult atrage atentia hotilor si privirile curiosilor', spune Croitoru. "S-a mai intamplat sa fie jefuiti proprietarii unor astfel de instrumente, dar problema e ca ele nu pot fi utilizate. Fiind atat de putine, n-au ce face cu ele eventualii hoti.… Insa ne protejam, am si alarma la masina', glumeste maestrul Croitoru. O alarma obisnuita, nu una speciala, asa cum au majoritatea posesorilor de automobile.

Una din regulile de intretinere la un Guarneri: sa o feresti de diferentele de temperatura

Maestrul spune ca prima regula de intretinere a nepretuitei viori este ca ea sa fie utilizata cat mai des. "Trebuie , cu cat este utilizata mai mult, cu atat isi pastreaza calitatile. Daca le tii ca pe un tablou in spatele unei vitrine isi pierd din calitati, cu timpul sunetele izvorate din ele nu mai au acelasi timbru maiestuos, de calitate'. Una din regulile de la care nu se abate este legata de temperaturile la care este expusa. Maestrul o fereste de canicula de afara, cat si de gerul aprig din iarna. In ce priveste valoarea comerciala, de piata, a instrumentului, Gabriel Croitoru spune ca nu stie exact cat face. "E greu de spus care ii este valoarea acum. Pot spune ca a fost cumparata cu 2.5 milioane de lei pe vremea cand leul era la paritate cu dolarul. Acum cred ca are un pret de ordinul milioanelor de euro'.

Concursul pentru incredintarea spre utilizare a unei astfel de comori

"Mi-a fost atribuita in 2008, dupa care anul trecut, in noiembrie, a fost din nou un concurs si s-a reinnoit perioada de folosire. Ideea era ca au fost conditii foarte restrictive la concursul acesta si mi se pare normal, pentru ca sunt doar cateva instrumente de valoare in tara asta si nu le poti da la oricine. Au contat premiile internationale, discurile, cariera mea, plus repertoriul pe care il cerea comisia de atribuire a instrumentului'. Nu a existat concurenta, Gabriel Croitoru fiind singurul admis in competitie intrucat s-a dovedit unicul participant care intrunea conditiile. "La concurs nu m-am prezentat decat eu. De altfel, in comunitatea noastra nu ne prea calcam unul pe altul, fiecare are drumul lui’.

In ce priveste atuurile care au facut posibil ca lui Gabriel Croitoru sa primeasca valoroasa vioara Guarneri, acestea sunt destule.

Artistul este solist al Filarmonicii din Ploiesti din 1987, avand sapte importante premii internationale. El si-a descoperit pasiunea intamplator, in copilarie. "Aveam 5 ani si profesoara mi-a testat auzul muzical. M-a indrumat sa aleg vioara'. Astfel a inceput o cariera care in timp a devenit prodigioasa: "Unul dintre premiile importate l-am luat in 1991, la "Pablo Sarasate international violin competition', insa mai important a fost cel de la concursul "Niccolo Paganini', din 1985'. Gabriel Croitoru a castigat si concursul Francescatti intrucat a luat premiul II, in conditiile in care premiul I nu a fost acordat. "Am cantat in sali importante, la Madrid, Londra, Leipzig, cu marile filarmonici din Europa'. Secretul succesului? "Nu stiu, trebuie sa pastrezi anumite limite, sa nu faci excese'. "N-avem dreptul sa ne laudam', il completeaza maestrul Gheorghiu, cu care violonistul a sustinut recent cateva concerte la Busteni si Sinaia. De-a lungul timpului, Croitoru a cantat cu mari artisti ai lumii, printre ei numarandu-se si renumita soprana Angela Gheorghiu, dar si pe marele violinist Stephan Grapelli.

Menuhin a avut o parere extraordinar de buna despre Croitoru, numindu-l continuatorul lui Enescu

"Cu maestrul Menuhin m-am intalnit de mai multe ori. Mi-a spus ca simte continuarea traditiei muzicii enesciene in abordarea violonistica din Romania prin felul in care cant eu. Onorant. Este extraordinar sa-ti spuna asa ceva marele Yehudi Menuhin. Mi-am trecut aceste vorbe in CV, pentru ca ele conteaza foarte mult. Eu nu l-am cunoscut pe Enescu decat prin intermediul imprimarilor. Dupa cum se stie, Menuhin l-a cunoscut foarte bine'. Criticii muzicali din Romania spun ca deja in muzica noastra exista marca "Croitoru'. Interpretarea sa imprima pieselor muzicale o sonoritate aparte. "Este unul din marii violonisti ai lumii. Acest lucru este reflectat in sunetul sau', subliniaza maestrul Gheorghiu. Il intreb la final pe Gabriel Croitoru daca la valoarea sa a ajuns si suficient de bogat. Glumeste. "Castig ingrozitor de mult, nu mai stiu pe unde sa pun banii! Important este ca am facut in viata ceea ce imi place si pentru asta am mai luat si bani', spune razand Croitoru. De ce, maestre, un mare violinist trebuie sa cante cu o vioara foarte buna? Pentru ca un scriitor poate scrie o opera mare si cu un creion!. E ultima mea intrebare. "Da, dar creioanele scriu toate la fel, pe cand viorile nu suna asemanator una cu alta. Atunci de ce un pilot de Formula 1 trebuie sa mearga cu o masina buna? Ia sa-i dai sa conduca un Trabant si apoi un Lotus, ca se vede diferenta. Doua astfel de instrumente, indiferent ca sunt facute de acelasi lutier si cantate de acelasi instrumentist, nu vor suna niciodata identic. Fiecare are particularitatile lui. Daca aduci o vioara proasta si una buna si iti canta acelasi om se observa. E evident chiar si pentru cei afoni in domeniul muzical'.

×
Subiecte în articol: enescu vioară catedrala gabrie croitoru