Chirpici de secol XXI

Case din chirpici construite de arhitecţi şi de sculptori! In Dobrogea. Echipele au muncit cu măinile goale pentru a reface valorile tradiţionale pe care le pierdem cu fiecare pas inainte al umanităţii. Concluzia lor: arhitectura tradiţională şi materialele organice, pe care omul simplu le-a folosit sute de ani, sunt mai bune decăt orice noutate!

Case din chirpici construite de arhitecţi şi de sculptori! In Dobrogea. Echipele au muncit cu măinile goale pentru a reface valorile tradiţionale pe care le pierdem cu fiecare pas inainte al umanităţii.
Concluzia lor: arhitectura tradiţională şi materialele organice, pe care omul simplu le-a folosit sute de ani, sunt mai bune decăt orice noutate!


Experimentele echipelor de arhitecţi şi artişti plastici romăni au inceput in vara anului 2006. Succesul din primul an i-a impins spre mai mult. "De la inceput trebuie să spun că experimentul LUT/ADOBE 2006 - 2007 propune o nouă abordare a conceptului de locuire umană privită din perspectiva promovării şi dezvoltării unui mod de viaţă armonios in şi cu mediul natural", explică sculptorul Alexandru Nancu, unul dintre cei care au conceput şi au făcut posibile aceste experimente. "Ideea nu a fost doar a mea. Este ideea şi iniţiativa unui colectiv de artişti vizuali şi arhitecţi. Noi, artiştii, voiam sa experimentăm tehnicile şi texturile pe care le oferă lucrul cu pămăntul, cu paiele, cu pleava, intr-un cuvănt cu chirpiciul, dar şi alte materiale naturale adiacente: lemn, stuf, piatră."


NECESITATE ŞI ARTÃ.... Cănd s-a născut această idee, arhitecţii lucrau la nişte studii privind locuirea de urgenţă pentru calamităţi, in contextul mai larg al locuirii ecologice, cu toate aspectele sociale care decurg din aceste lucruri. Aşa s-a constituit echipa, pornind de la crezul tuturor că materialele naturale sunt pe nedrept "surghiunite" in context modern şi că trebuie redescoperite, resemnificate şi puse din nou la lucru. "Pe de altă parte, aveam ocazia să oferim un răspuns, după puterile noastre, şi problemei sărăciei locative extreme de care sunt afectaţi peste un milion de romăni", mai spune Alexandru Nancu. "Am văzut şi la inundaţiile de acum un an cum stau lucrurile in mai multe judeţe din Romănia. Am alcătuit proiectul, atăt teoretic, căt şi organizatoric, am obţinut prin concurs o finanţare de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi ne-am apucat de treabă." IMPLICARE TOTALa. Experimentele din 2006 şi cel din 2007 s-au desfăşurat la Capul Doloşman, aproape de Jurilovca, in judeţul Tulcea, intr-un peisaj auster şi total izolat. Condiţiile de viaţă au fost foarte dure. "Am stat in corturi, ca nişte sinistraţi. Fără curent electric şi fără apă potabilă. Am incercat să ne punem in pielea unor oameni cu probleme locative, desigur atăt căt a fost cu putinţă, propunăndu-ne să facem un adăpost ecologic cu materialele aflate la indemănă la faţa locului in doar 12 zile", povesteşte artistul. Echipa a fost alcătuită in fiecare an, fiecare invitănd colegii pe care i-a considerat destul de flexibili incăt să poată face faţă obiectivelor proiectului şi condiţiilor de lucru riguroase, chiar aspre. Au participat arhitecţii Cătălin Berescu, Mariana Celac şi Anders Goransson din Suedia. Impreună cu ei au lucrat sculptorii Alexandru Nancu, Alexandru Grosu, Marian Petre şi Dumitru Verdian, din Austria. "Ad hoc au participat şi alţii, prieteni şi chiar turişti ce ne-au vizitat acolo, la Jurilovca. Desigur, am cooperat şi cu parteneri locali. Am avut sprijinul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi a Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte Tulcea. La proiect a participat şi un partener extern. E vorba despre Universitatea de meserii vocaţionale DaCapo din Mariestad, Suedia", mai spune Nancu.

Â

 CONDIŢII DE LUCRU. Membrii echipei au experimentat condiţiile de viaţă fără electricitate, apă curentă, canalizare şi fără alte avantaje ale lumii moderne

CU CE SCOP? Cei care s-au implicat in aceste experimente le consideră foarte importante. "In primul rănd, fiindcă impactul lor poate schimba mentalităţile dominante astăzi şi poate provoca o regăndire a raportului locuirii moderne cu problema conservării mediului, dar şi cu chestiunea consumului iraţional de resurse naturale. In al doilea rănd, in contextul recordurilor pe care le doboară in ultima vreme costul barilului de petrol, folosirea materialelor naturale, recunoscute a fi deosebit de eficiente termic, va fi o soluţie nu neapărat la modă, ci mai ales una eficientă. E o chestiune de timp...", explică Alexandru Nancu. In urma experimentelor, toţi au ajuns la concluzia că arhitectura tradiţională este mai ingenioasă decăt inovaţiile ultimului secol. "Nici nu are cum să fie altfel", afirmă artistul. "Ea presupune soluţii şi abordări tehnice exersate de mii de ani. Iar raportul intre investiţia iniţială - material, idee, manoperă - şi rezultatul final - utilitate, confort, estetică - este net in favoa-rea tradiţiei. Lucrănd tradiţional eşti obligat să faci mult din puţin, ca să zic aşa, şi nu invers, cum e cazul edificării moderne." Pentru ei, singura problemă este posibilitatea redusă, deocamdată, de a industrializa intr-o anumită măsură materialele ecologice şi a standardiza, pe căt e posibil, utilizarea acestora.


INIŢIATIVÃ...
"Ideea nu a fost doar a mea. Este ideea şi iniţiativa unui colectiv de artişti vizuali şi arhitecţi. Noi, artiştii, voiam să experimentăm tehnicile şi texturile pe care le oferă lucrul cu pămăntul, cu paiele, cu pleava, intr-un cuvănt cu chirpiciul, dar şi alte materiale naturale adiacente: lemn, stuf, piatră"

IN CORT
"Am stat in corturi, ca nişte sinistraţi. Fără curent electric şi fără apă potabilă. Am incercat să ne punem in pielea unor oameni cu probleme locative, desigur atăt căt a fost cu putinţă, propunăndu-ne să facem un adăpost ecologic cu materialele aflate la indemănă la faţa locului in doar 12 zile"
Alexandru Nancu - sculptor

Locuirea organică

Membrii echipei au urmărit in primul rănd să arate, in mod exemplar, că se poate găndi şi altfel relaţia omului modern cu materiile naturale. Şi să influenţeze astfel mentalităţile dominante astăzi. Dar ei au convingerea că unele soluţii ecologice punctuale pe care le-au probat işi pot găsi locul şi in marile oraşe. "Cu siguranţă insă modelul nostru de edificare organică poate fi aplicat caselor de vacanţă, locuirii din mediul rural şi celei de urgenţă in general. Oricum, viitorul va arăta că mentalităţile care pun omul in conflict cu natura, in care omul se arată ca un cuceritor şi consumator iraţional de mediu, nu au viitor. Şi dacă a trăi intr-o oarecare armonie cu natura, a merge alături de aceasta şi nu impotriva ei inseamnă a te intoarce la origini, atunci inseamnă că da, e nevoie să ne intoarcem la tradiţie şi la lucrurile simple şi indelung verificate istoric", explică Nancu. Ei nu se vor opri aici. In 2008 au de gănd să "rotunjească" edificarea de la Capul Doloşman. "In următoarea etapă a proiectului LUT/ADOBE vrem să incercăm asocierea subtilă sau abruptă a materialelor moderne curate, viabile cu cele naturale, tradiţionale. Vrem să vedem la modul cel mai concret pănă unde se suportă reciproc aceste materiale, atăt funcţional, căt şi expresiv", spune sculptorul.

Doresc să lărgească aria de experimentare a materialelor şi tehnicilor mixte, a soluţiilor funcţional-estetice, a raportului obiectului edificat cu mediul, cu peisajul. Vor continua să arate că se poate trăi şi altfel, că se poate edifica spaţiul folosind responsabil resursele naturale şi materialele tradiţionale şi imbinarea lor inteligentă cu cele moderne dovedite sănătoase. "Că trebuie să ne reconfigurăm treptat mentalităţile şi obiceiurile", spune Alexandru Nancu.