Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sunt calcule care arată că viitorul României depinde într-o măsură capitală de venirea celor plecaţi la muncă în străinătate. Dacă doar 10.000 de compatrioți s-ar reîntoarce în țară și-ar investi economiile, economia țării ar crește cu 5%.
„Alexandru” a muncit pe brânci ani de zile în Italia, departe de cei dragi. După ce a reușit să strângă câteva zeci de mii de euro s-a gândit că ar fi timpul să revină acolo unde simțea că-i e locul: acasă. S-as decis să pună în practică tot ce a învățat în Peninsulă și a deschis cu entuziasm și mari speranțe o carmangerie în București. Dar nici nu a ascuțit bine cuțitele de tranșat carnea că o armată de inspectori au năvălit pe ușa magazinului său de la toate instituțiile posibile ale statului: Sanepid, Protecția Consumatorului, Poliția Locală, Pompieri, ANAF și multe multe altele. A fost copleșit de amenzi și de șpăgile pe care trebuia să le dea. În final a clacat. Și-a închis businessul la scurt timp și s-a întors în Italia.
Ofensiva împotriva sistemului
S-a întâmplat în urmă cu mai mulți ani, dar de atunci lucrurile s-au mai schimbat în țară în bine spun o parte din oamenii de afaceri din România care au decis să se adune și să creeze un program, Repatriot. Militează pentru întoarcerea conaționalilor noștri înapoi în țară și sprijinirea lor pe lângă autoritățile românești. „O mare problemă de care ne-am izbit și pe care mulți antreprenori care au ajuns la noi ne-au spus-o a fost faptul că în momentul în care au început o afacere au fost pur și simplu atacați și complet depăși de numărul de controale pe care au început să le primească de la autoritățile relevante din acest punct de vedere. Ca să citez pe cineva: «În 20 de ani de activitate în Italia nu am avut atâtea controale câte am primit aici în numai 6 luni»”, ne spune unul din directorii programului, Ramona Chirilă.
Ramona a fost plecată ani de zile peste granițele României. S-a întors în țară și încearcă să îi convingă și pe alții din diaspora că nicăieri nu e mai bine ca acasă. A plecat împreună cu soțul și cele două fetițe în Africa de Sud. „Acolo, deși nivelul de viață este extraordinar și tot ce te înconjoară e deosebit de frumos, planează deasupra capului tău un anumit pericol respectiv criminalitatea. Există foarte multe cazuri de tâlhărie, de infractor care intră în casele oamenilor și nu doar pentru furt- cineva este omorât, copiii sunt violați în fața părinților, sunt cazuri de violență majoră. Tocmai de aceea am a ajuns să aprecieze foarte tare Bucureștiul și România per ansamblu. Acolo mi-am amintit de atâtea ori că înainte să plec dormeam în România ușa deschisă”.
Citește pe Antena3.ro
Nicăieri nu-i ca acasă
Din Africa de Sud Ramona a schimbat continentul şi a ajuns în „țara tuturor posibilităților”. Dar pentru ea era doar o posibilitate: să se întoarcă. Cu toate că acolo ar fi avut șansa unei cariere de succes în administrația publică de la cel mai înalt nivel: Casa Albă. A absolvit una din cele mai importante instituții de învățământ ale lumii, Harvard University. „Am fost foarte activă în timpul școlii, lucru observat de școală și recompensat cu două premii speciale și atunci bineînțeles că am primit și oferte de a intra în consultanță, de a ocupa anumite poziții chiar și la Washington și sunt sigură că dacă aș fi încercat și aș fi fost interesată să construiesc cu adevărat ceva în Statele Unite aș fi putut să descopăr multe posibilități”. Și totuși s-a întors pentru că rostește cu convingere: „mă simt foarte româncă. Iubesc tot ce este românesc începând de la cântecele noastre până la dansurile noastre, cărțile noastre, tot ceea ce trăim în societatea noastră și vă spun sincer că îmi era dor de tot ce înseamnă discuțiile cu vecinul de bloc, de faptul că cineva te întreabă:«Ce mai faci?»”. „În străinătate ești doar un om pe stradă”, confirmă și Daniel Edu, stabilit de 10 ani în California. Tânjește după un sentiment : „Acela de a aparține locului în care trăiești. Când am venit în vizită și am ajuns în comuna mea un om m-a recunoscut pe uliță și spune: «Tu ești copilul lui cutare!». Sentimentul ăsta că aparții locului nu îl poți avea acolo”. Daniel e unul din cei care s-au decis să se întoarcă și care au apelat la programul reprezentant de Ramona Chirilă. „Chiar am nevoie de consiliere psihologică. De când m-am întors am început să mă simt ciudat, stigmatizat, toată lumea mă întreabă de ce m-am întors. Oriunde mă duc toți oamenii îmi zic: «Pleacă, nu ai ce căuta aici»”. Ramona îl ascultă cu atenție și dă din cap, semn că I se pare foarte cunoscută atitudinea asta. „ Eu te înțeleg perfect pentru că anul trecut când și eu m-am întors mi s-a spus exact același lucru. Toți prietenii mei îmi spuneau că sunt «nebună». Mă întrebau de ce m-am întors când ei toți vor să plece. Sentimentul acesta de alienare și de nepotrivire cred că este dat și de românii de aici care se uită la tine ca la un «genial»”.
Sprijin pentru noi business-uri
Programul Repatriot nu oferă doar suport moral noilor veniți. Aici găsesc toate informațiile necesare despre fondurile rambursabile și nerambursabile pe care le poate accesa un român din diaspora până la sfaturi legate de ce cei care vor să înceapă mici afaceri. Oamenii de afaceri care au înființat programul au cunoscut succesul în țară și sunt convinși să fac un mare bine țării dacă reușesc să reloce cel puțin 10.000 de români. Ei aproximează că dacă toți aceștia și-ar investi acum economiile strânse în ani de zile, economia țării ar crește cu 5%. Cei de la Repatriot a reușit să facă un lobby susținut în ultimii ani la autoritățile de la Palatul Victoria și chiar au promovat o inițiativă care a ajuns astăzi lege: românii care se întorc vor primi sprijin financiar de pana la 40.000 de euro pentru a porni afacerea care să le creeze condiții de viață similare cu cele avute peste hotare. Programul se cheamă „Diaspora Start-up” iar banii, într-un plafon de 30 de milioane de euro, vor veni direct de la Uniunea Europeană. S-ar ajunge la deschiderea a 300 de mici afaceri și crearea a 600 de locuri de muncă.Este un început menit să dea celor de afară semnalul de întoarcere, care sa arate că România s-a schimbat în bine, că se pot crește afaceri de succes și că autoritățile nu mai omoară întreprinzătorul cu vehemența cu care o făceau în urmă cu câțiva ani.
„Chiar am nevoie de consiliere psihologică. De când m-am întors am început să mă simt ciudat, stigmatizat, toată lumea mă întreabă de ce m-am întors. Oriunde mă duc toți oamenii îmi zic: «Pleacă, nu ai ce căuta aici»”. Daniel Edu
Numărul românilor care au părăsit ţara a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, potrivit datelor ONU. Aceelaşi statistici arată că în 2016 locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetăţeni români, cu mult peste statiscile autorităţilor române
În ultimii 16 ani, românii din diaspora au trimis în ţară peste 60 de miliarde de euro, potrivit datelor oficiale furnizate de BNR. Vârful a fost atins în 2008 când remiterile din diaspora s-au ridicat la 8,6 miliarde de euro. Din 2009 au început treptat să scadă. Unul dintre motive a fost criza, dar, în acelaşi timp, unii dintre angajaţii români din străinătate au început să îşi mute familiile în ţările în care au plecat şi nu au mai avut motive să trimită bani acasă.
