Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Comoara din Lacuâ fara Fund
Timp de un secol, oameni de prin toata Oltenia au cautat degeaba comoara ascunsa de haiducii fuga-riti de potera pe Dealuâ cu Negustori. Acum, mai multi rromi s-au pornit pe scormonit, cu excavator si detector de metale. Au cumparat pamantul de pe magura Slatioarei si-l sapa zi-lumina.
O poveste ademenitoare, cu haiduci, comori si rromi din Oltenia care sapa in cautarea aurului ascuns, ne intarata si ne cheama precum mirosul proaspat de cafea macinata dimineata. Asa ca o luam la drum catre magura Slatioarei, pe urmele misterului comorii ascunse de haiduci, mister care, printre valceni, il bate strasnic la fund pe cel al templierilor. Zice-se ca acuâ un secol niste haiduci fugariti de potera au ascuns o comoara, pe Dealuâ cu Negustori. De-a lungul anilor, chiar si oameni cu scaun la cap si-au luat lopetile si harletele si au pornit in cautarea comorii din Lacuâ fara Fund, care a mai si secat intre timp. In aste zile, trei clanuri de rromi din trei judete au cumparat de la localnici un hectar de pamant si au pornit cu caterpilar si excavator sa descopere comoara de mult ascunsa. COMOARA, AURUL SI ARDELENII. Legenda, precum si povestea din zilele noastre cu tiganii care au venit sa caute auruâ dupa ce au cumparat pamantul de la localnici, e cunoscuta de toti cei din zona. Dar asa cum ii sade bine romanului de la tara, fascinat de povesti si mituri, fiecare mai adauga ici pe colo cate ceva. Cum ca tiganii au gasit de o saptamana aur, fro 200 de kilograme, daâ le ascund, cum ca lucratorii de pe excavator si caterpilar primesc 1.000 de euro pe zi de la tigani, cum ca au dat 200 de milioane de lei pe un pogon de pamant (lucru mare, zau, pentru zona respectiva), cum ca acestia au venit la punct ochit punct lovit avand o harta inscrisa pe un pergament (a cui?, si de la cine or avea-o nimeni nu stie) si cum in fiecare zi de aproape doua saptamani tiganii ba gasesc o desaga de aur, ba doua, ba cine mai stie, de mai ca-ti vine sa zici ca tiganii au gasit PIB-ul Romaniei pe anuâ ce trecu. Venirea musafirilor pe Dealuâ cu Negustori - care de altfel nu fac nimic ilegal, ca doar sapa in ograda lor - a creat forfota si la politia rurala. Asa ca vezi aproape zilnic cate un politist care mai vine si ia pulsul de la "craterul" format pe magura, dupa care pleaca cu chipiuâ tras pe ceafa, urandu-le succes tiganilor. Alti purtatori legali de chipiu pazesc intrarea pe singurul drum de acces catre comoara ascunsa, monitorizand tot ce intra si tot ce iese. Mai ales ce ar putea sa iasa. LA BISERICA SAU LA BALCI. Fiind zi de Sfanta Marie, ne gandim ca si tiganuâ, ca tot romanuâ, se duce la biserica si nu lucreaza in zi de sarbatoare. Dar curiozitatea ne macina si purcedem totusi catre locul actiunii, luand-o pe drumul forestier ce urca agale, pe magura. Si mare dreptate am avut, caci la locul cu pricina nu gasim decat fro 3-4 paznici, un crater mare, adanc de cativa metri buni pe o raza de 30-40 de metri si un excavator care se "topea" in soarele dogoritor. "Patronii-s plecati la biserica sau la balci, ca azi ii sfanta zi de sarbatoare. Nu lucram, noi pazim aicea, ca avem utilajul. Veniti maine sa vorbiti cu ei", ne indeamna unul dintre paznici. Aflam ca sapa de vreo doua saptamani, ca nu au gasit nimic, ca au bagat multi bani in toata "afacerea" asta, care deocamdata nu a dat rezultat. Dar bine, domâle, legenda? Care-i legenda? Cum de ati venit tocmaâ aici? "Legenda e cu haiduci care ar fi ascuns comoara aici", ne spune un tigan tinerel, mai ferchezuit si oaches, "daâ mai bine veniti maine, sa vorbiti cu patronii", insista. Apoi, sfat bun primim, ce sa zicem, ca doar nu ne-om benocla la un excavator tras pe dreapta si nici nu le-om strica tihna oamenilor in zi de sarbatoare. Zis si facut. Ne intoarcem in sat. Dar misterul legendei si cum de au ales tiganii tocmai locul acela pentru sapat si cautat ne intarata. Bine, acuâ poate c-om exagera. Ca si misteruâ asta si secretuâ tiganilor e ca secretuâ luâ Polichinelle. Nu-l stie nimeni, daâ l-a aflat tot satuâ. Si imprejurimile. Bine, dar totusi... Asa ca din gura-n gura aflam ca o anume familie Terteci din Slatioara ar putea sti mai multe, caci a vandut pamant mult la tigani. Urmam indicatiile, urcam o ulita a Slatioarei pana la casa cu doliu in poarta, dupa ce lasam in urma alta care avea lipita pe un perete un tablou cu Ceausescu si ajungem la familia Terteci. Doamna lucreaza in Italia. E venita in vacanta. Nu stie povestea, nu a vandut, nu a cumparat, adica nu stie nimic. Se irita ca o chestionam in legatura cu terenuâ si insista ca nu stie nimic. Ca nici n-are cum, ca doar e venita de la italieni si iar treâ sa plece, ca acolo munceste. O tradeaza aerul suspect al omului care ascunde ceva. Mama, deh, zice ca nici nu stie nimic, dar numai dupa ce arunca o privire fatisa, mai mult intrigata decat curioasa la numarul masinii noastre. Inainte sa plecam, suspiciosi si deloc convinsi, doamna de Italia ne intreaba prin geamul portierei ca de unde stim ca ea ar fi vandut si de ce ne intereseaza acest lucru. O lamurim cum stau treburile si plecam. La intoarcere, tabloul cu Ceausescu era lipit in continuare de aceeasi casa crem, privind zambaret si superior in josul casilor, catre strada. Oare el o fi aflat in vreo vizita de lucru de misterul comorii de pe Dealuâ cu Negustori? O luam catinel spre comuna Stroiesti, de unde, zice-se, mai multi oameni au vandut pamant tiganilor. Om cu acte si carte, primaruâ din Stroiesti lipsea de acasa. Mama-sa, ingrijind de casa copchilului, spune ca acesta e plecat din localitate cu odraslele si degeaba il cautam ori pâacasa ori pe la primarie, constructie noua, cu termopane si tot ce-i trebuie, mai putin o placuta pe care sa scrie "Primarie" si oamenii care sa lucreze in zi de Sfanta Marie pe la orele 3 dupa-amiaza. Nu stie de tiganii din deal, dar poate nora-sa, care e acasa, pe care a auzit-o de curand pomenind ceva. Nora, deh, dadea abitir de mancare la niste gaste zburlite si galacioase prin curte. "Doamna scumpa, suntem de la Bucuresti, vrem sa aflam si noi cum e cu comoara din deal pe care o cauta tiganii", intreaba blajin jumatatea masculina a acestei echipe. "Doamna scumpa" sare ca arsa si nici nu apucam sa terminam intrebarea ca se si infoiaza, precum curcanuâ din batatura: "Nu stiu nimic. Nimic nu stiu. De ce sa va spun, daca nu stiu nimic", si ne intoarce spatele, mai-mai sa se pituleasca pa dupa ce-o putea. La carciuma din sat, locul unde poti afla tot ce misca prin locurile acelea, niste mistere si legende pe care le stii, daâ si altele in plus, oamenii adunati, fro 6-7 barbati zdraveni stau la o bere si o citirica punand tara la cale. Toti stiu legenda, toti stiu de tigani. Unul mai firav, amabil, se vede treaba, isi dezleaga mai repede limba si se ofera sa ne si duca pe la oamenii care ar putea fi actorii principali ai acestei povesti. "Vedeti ca au vandut si de pe la noi pamant la tigani. A luâ Gogiomanu, a luâ Serbanescu. Ei treâ sa stie mai multe. Daca vreti, va duc io".![]() |
AMINTIRI. Nea Rizea a cautat si el comori dar nu a gasit nici una |
Daâ vorba luâ nea Rizea: omuâ face dintr-o nuca, lubenita.
![]() |
CERCETARI. Zi-lumina, cu detectoruâ de metale pe urmele comorii ascunse de haiduci |
LEGISLATIE
|
Potrivit art.48, alin.4 din Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural si national mobil "autorii descoperirilor intamplatoare, care au predat, in conditiile prevazute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensa baneasca de 30% din valoarea bunului, calculata in momentul acordarii recompensei, iar in cazul descoperirii unor bunuri culturale de valoare exceptionala se poate acorda si o bonificatie suplimentara, de pana la 15% din valoarea bunului". De asemenea, ei sunt obligati sa predea bunurile, in termen de 72 de ore de la descoperire, primarului unitatii administrativ-teritoriale din acea zona. Acesta din urma este obligat sa predea bunurile descoperite, in termen de 10 zile, directiei judetene pentru cultura si patrimoniu cultural national. Potrivit aceleiasi Legi, recompensele vor fi platite in cel mult 18 luni de la data predarii bunului.
|

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Cât costă câinele de pază al liberalilor

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...
Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”
În marginea Bucureștiului există o zonă liberă de Covid. Aici, lumea nu poartă mască, de distanțare socială nici n-a auzit. Ba chiar, acum ceva zile, a fost paranghelie mare cu „dans și pupat în bot”....
Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...
DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
