Pitit pe stradutele inguste din centrul istoric al Bucurestiului, Hanul cu Tei este raiul iubitorilor de arta si antichitati.
Stradute stramte, cu piatra cubica. Lipscani. Blanari. Case vechi. Un Bucuresti desprins parca din vremuri de poveste ti se asterne la picioare.Cu porti uriase, negre, de fier forjat, cu ferestre mari peste care obloanele cad cu fiecare apus, Hanul cu Tei este paradisul colectionarilor si al boemilor, al actorilor si al artistilor.Dulci "nimicuri" de colectie Magazine micute cu usi scartaitoare se insira de o parte si de alta a drumului, ca margelele pe ata. Din spatele geamurilor fara de pata, iti fac cu ochiul ceasuri cu lant de pe vremea bunicului, evantaie, cutii de palarii, patefoane sau aparate de fotografiat cu care se pozau acum 100 de ani domnii si doamnele iesite la plimbare prin Cismigiu. Printre acestea se inghesuie, intr-o dezordine studiata, bijuterii, tabachere, pene de scris, monede si alte dulci, vechi "nimicuri ", care fac deliciul colectionarilor impatimiti.
Artistii noi stau in rand cu cei "vechi" Culori peste care timpul si-a pus amprenta sau nuante extravagante de rosu aprins si portocaliu. Galeriile de arta gazduite de Hanul cu Tei te imbie sa le treci pragul. Sute de tablouri cu preturi intre 200 si 3.000 de dolari, toate ale artistilor romani, isi asteapta cumparatorii. Ioanid, Cumpana sau Ion Pacea stau alaturi de creatiile unor artisti tineri, abia iesiti in lume. Pe peretii dinspre rasarit se aliniaza frumos icoane lucrate pe lemn sau sticla. La doar cativa pasi, sevalete, vopseluri, panze si tot ce ii mai trebuie unui pictor pentru a putea da viata imaginilor care i-au incantat ochiul si sufletul.
Consignatia de la han La etaj este o casa de licitatii si galeriile sale ticsite cu antichitati. Casa de Licitatii Hanul cu Tei este, in fapt, o consignatie de stat, singura care a functionat in Romania de dinainte de 1989. Din doua in doua saptamani, joia, aici au loc licitatii. Bijuterii, tablouri, portelanuri, piese de mobilier aduse de clienti sunt evaluate de specialisti, primesc un numar de ordine si o eticheta cu pretul si apoi sunt licitate. Daca nu se vand, raman in expozitia consignatiei pana se gaseste cineva sa le cumpere. Pentru competitia de saptamana aceasta, capul de afis l-a tinut un inel de platina, marcaj Romania, impodobit cu un briliant usor galbui, de 2 karate, si alte 23 de briliante mai mici (0,02- 0,03 karate). Pretul de pornire in licitatie a fost de 159,5 milioane de lei.
Hanul de pe Blanari a fost raiul negustorilor de odinioara Hanul cu Tei face parte din colectia arhitectonica si istorica a Bucurestiului. Povestea sa a inceput pe la 1600, dupa cum spun unii istorici. Cladit din paianta, hanul a servit vreme de cateva sute de ani drept refugiu si loc de desfacere a marfurilor aduse de la Lipsca. Pana in 1830, locasul a avut mai multi proprietari: evrei, greci, polonezi. Pentru ca nu isi mai permitea sa-l intretina, ultima descendenta a unui negustor grec il vinde incapere cu incapere, fiecare catre alt proprietar.
In primul razboi mondial, din pricina bombardamentelor, hanul pierde un etaj. Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand Bucurestiul se reconstruia, hanul a gazduit cantina muncitorilor care se ocupau de vechiul centru al orasului. Apoi este parasit pana in anii â63, cand arhitectii bucuresteni se intereseaza de soarta lui. Renovat, va fi daruit in 1965 Uniunii Artistilor Plastici. Hanul cu Tei a renascut. Artistii bucuresteni au incercat sa se simta ca acasa aici: au decorat fiecare spatiu in alta maniera, fiecare incapere a primit alta culoare, iar hanul a fost transformat in galerie de arta.FLORINA ZAINESCU