x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Conaţionali pe cale de dispariţie: Aromânii din beci, la Peshtera

0
Autor: Toma Roman Jr 20 Aug 2012 - 11:29
Conaţionali pe cale de dispariţie: Aromânii din beci, la Peshtera
Vezi galeria foto


Anul trecut, tot in august, am fost la Moscopole, in Albania, in cautarea comunitatii aromanesti de acolo. Luna asta m-am decis sa merg in muntii Rodopi din Bulgaria, unde stiam ca, teoretic, mai trebuie sa fie ceva oieri romani care traiesc traditional. La inceputul secolului XX, cel putin, ei erau asezati compact in jurul orasului Peshtera.

Sutsata
Am aplicat initial metoda "la plezneala", adica am campat la un gazdoi de ocazie si m-am interesat unde as putea gasi aromani. Gospodin Ivan, omul la care trasesem, mi-a explicat intr-o combinatie bulgaro-germano-engleza ca mai sunt extrem de putin "vlasi" prin zona. Stiam de la Bucuresti ca au o asociatie culturala, o "sutsata" cum ii spun aromanii, care are sediul in centrul oraselului. Am arat, am cautat, am intrebat in lung si-n lat, dar nu am dat de asociatie. Pana la urma, am facut rost, prin ricoseu, dand telefon unor machedoni din Constanta, de coordonatele lui Yoyri Huliani, seful informal al comunitatii din Peshtera. Am sunat si mi s-a raspuns pe romaneste.

Paraclita
Domnul Huliani m-a invitat pur si simplu la munte, unde pe vremuri "picurarli", cum le spun aromanii din zona ciobanilor, isi pasteau turmele. Putinii aromani din Peshtera si Velingrad, un oras apropiat, au pus mana de la mana si au ridicat in munte o bisericuta, "praclita armanji" cu hramul Sfintii Petru si Pavel. Aici se strange din cand in cand comunitatea scheletica ramasa, pentru un "kurban bairam", obicei preluat de la turci, adica pun un berbecut la protap si isi mai aduc aminte de timpurile vechi.

Yoyri Huliani are 80 de ani in cap. In acte, oficial, il cheama Gheorghi Hulianov, mai toti aromanii din zona avand numele bulgarizate, dar el prefera sa-si zica in dialectul sau, Yoyri. Se considera roman, nu crede ca vlahii sau aromanii sunt un popor separat, asa cum pretind unii pe la Bucuresti. Isi aduce aminte ca in perioada interbelica aromanii erau majoritari in satele din jurul orasului Peshtera si aveau o cooperativa cu un milion de oi, care le aducea foarte multi bani. Numai familia lui detinuse o turma cu peste 1.000 de capete, confiscata de catre comunisti in 1948. E poate ultimul aroman de aici care a apucat sa fie cioban. Cand au fost confiscate animalele familiei sale, era elev la liceul romanesc din Sofia. Nu a mai avut la ce stana sa se intoarca, asa ca a devenit functionar. De cand a iesit la pensie, a scris in bulgara o istorie a aromanilor si doua carti de versuri in dialectul sau. El a fondat dupa 1990 asociatia aromanilor din Peshtera si incearca sa mai consemneze ceva obiceiuri si sa stranga cioburi din istoria comunitatii.

Spre deosebire de alti aromani din Balcani, care se autodefinesc drept cipani, farsiroti sau tintari, cei din Rodopi spun despre ei ca-s "gramosteni", adica au ca loc de provenienta orasul Gramos din Grecia, candva populat cu o mare comunitate vlaha. Acum, in tot perimetrul Peshtera-Velingrad mai sunt cateva sute, poate sase-sapte, dar multi dintre ei nu-si mai vorbesc limba. Din comunitatile rurale, majoritatea s-au stabilit la oras. Pe langa emigratia masiva din perioada interbelica, cand multi aromani din Bulgaria s-au stabilit in Cadrilater si apoi in Dobrogea romaneasca, tinerii care au mers la studii dupa 1990 la Bucuresti sau Constanta nu s-au mai intors, au fost vreo douazeci de cazuri.
Am mancat in fata bisericutei niste carnati de oaie, impreuna cu domnul Huliani si cumnatul sau, care ne-au povestit ca din cand in cand recuperatorii bulgari de fiare vechi le sutesc cupola metalica a paraclitei izolate.

Pivnita
A doua zi am fost invitat la sediul "sutsatei". De fapt, e vorba de pivnita unui bloc din Peshtera. "Aici ne strangeam mai multi, cand aveam si cor si formatie de dansuri. Acum nu mai sunt tineri, au plecat la Sofia sau in Romania, doar rar mai activeaza cineva", mi-a zis domnul Huliani. Intr-una din camere era un mic muzeu. Costumele populare viu colorate, cu mov si rosu, expuse in beci, nu mai sunt purtate de nimeni. La fel, nu se mai foloseste nici bastonul specific de picurar, care avea manerul construit in asa fel incat sa poata prinde piciorul oii. In rest, erau talangi, lazi de zestre, ciubere pentru iaurt, putini, podoabe, steaguri de nunti, fotografii vechi, toate adunate in anii ’80-’90 de Yoyri Huleani, pe vreme cand mai existau aromani in mediu rural.

Pe un perete, se afla chiar si un afis electoral al lui Atanase Perifan, un aroman originar din Peshtera care a ajuns sa candideze pentru un post de deputat in Franta si este viceprimarul unui arondisment din Paris.

Inainte sa ies din beci, am vazut un afis mare, cu un trunchi de copac inmugurit, pe care scria "Armanlu nu cheare-una gintsa him". Adica, in traducere libera, "armanii nu dispar, suntem un neam". Dupa ce am vazut la Peshtera, in zona aromanii chiar sunt in pericol de disparitie, in cativa ani. Ca sa nu se intample asta, ar trebui ajutati de la Bucuresti sa nu-si uite limba si obiceiurile si sa isi conserve ultimele urme.

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c
Serviciul de email marketing furnizat de