x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Fugiţi în lume cu trenul şi cu Dacia, dormind în gări, în iurte şi-n deşerturi

4
Autor: Alina Turcitu 22 Feb 2013 - 13:35
Fugiţi în lume cu trenul şi cu Dacia, dormind în gări, în iurte şi-n deşerturi
Vezi galeria foto


“Daciotul” Iulian Angheluţă şi-a dat demisia din publicitate pentru două luni sabatice în Mongolia

Poate unora le place şampania fină servită în vacanţă la un restaurant frumos, dar el unul, zice, oriunde s-ar afla prin lume, îl caută pe localnicul firesc din mahala, să se bucure împreună în bătătura lui de-o bere locală şi de-o mâncare tradiţională făcută de nevastă-sa. Iulian Angheluţă n-a iubit niciodată restaurantele turistice, agenţiile, hotelurile, biletele cumpărate cu o lună înainte şi în fine, călătoriile aranjate în detaliu, cu lista de bifat în mână. Financiar şi le permite, căci are un job bun în publicitate. Dar nu vrea. Până acum, la 37 de ani, rezervare la hotel a făcut doar de două ori în viaţa lui. În rest, s-a plimbat prin toată Europa şi a mers până-n Mongolia cu maşina, cu ceilalţi doi “dacioţi” ai lui, dormind toţi trei, în cort, în iurte, în maşină, în deşert, pe munte, sub cerul liber, în grohotişuri şi, când a avut noroc, în case normale de om. Le-a bătut străinilor la uşă, le-a arătat prin gesturi că i-e şi foame şi somn, iar oamenii, înduioşaţi de-un nomad flămând cu ochi mari şi blânzi, l-au ajutat. Dar lucrurile astea le-a descoperit în prima lui călătorie sabatică adevărată: cinci săptămâni cu trenul prin Europa, el, fotograful Alexandru Molovata şi încă trei prieteni. Un mare curaj pentru România lui 2003, când nu intrasem încă în UE.  

“Mă, tu unde mănânci când mănânci?”

Un rucsac mare în spinare şi 400 de euro, costul întregii călătorii, asta a fost tot ce-au cărat cu ei pe tren. Îşi puseseră-n cap să doarmă noaptea în tren; ziua să hălăduiască prin capitalele Europei, până-n Portugalia. “N-aveam planuri, nici traseu. Ne plăcea o gară, ziceam: hai să coborâm aici că uite ce frumos e! Nu ne plăcea, mergeam mai departe. În Valencia - că nu mai aveam tren în seara aia - am dormit în fața gării, pe izopren, în sacii de dormit. În Vigo, un oraș din estul Spaniei, aceeaşi poveste cu trenul, doar că gara se închidea noaptea. Mergeţi să dormiţi în parc, ni s-a spus! Când am ajuns, parcul – loc de joacă pentru copii! Doi copaci, trei palmieri, două bănci!  Iar afară burniţa. Ce să facem? Ne-am băgat şi noi în toboganele alea şi acolo am dormit. N-a fost prea comod. Iar în tren dormeam întinşi pe jos, pe unde nimeream, nu neapărat la cuşetă. Până la Budapesta eu, unul, am dormit sub bancheta trenului”, ne povesteşte Alexandru Molovata, zis Molo. Acelaşi Molo care-şi înveselea colegii conversându-se cu toate naţiile Europei în… română. “Nu ştiu cum făcea, dar îi mergea. În Budapesta i-a cerut vânzătoarei 300 de grame de parizer. În română, normal. Băi, ce tot vorbești acolo în română, nu vezi că nu înţelege? Măcar arată-i prin gesturi. Ei, nici măcar nu i-a mai arătat, că aia i-a şi dat”, râde Iulian. Când venea vorba de mâncare, el fugea de restaurantele turistice. Prea erau internaţionalizate. Şi-a făcut şi-n Europa ce-a făcut şi-n Istanbul: “Mă duceam trei străzi mai în spate de aleea comercială la vânzătorii de pe stradă şi-i întrebam: mă, tu unde mănânci când mănânci? Şi ei mă plimbau 120 de metri mai încolo, în nişte spelunci, ceva grotesc, dar numai aşa puteam să mănânc şi eu la fel ca ei. Şi pe mine exact asta mă interesa, să intru mai mult în profunzimea culturii lor, să-i cunosc şi să-i înţeleg mai bine. Iar călătoria cu trenul e perfectă fiindcă poţi să vezi şi să faci tot ce vrei tu. Ai timp să te uiți pe geam, să vorbești cu tine însuţi şi să citești”. Peste tot în Europa s-au tot întâlnit cu români plecaţi la muncă. “Ce faceţi pe aici?”, erau întrebaţi. “Uite… ne plimbăm”. Aici toţi se blocau. “Cum adică vă plimbaţi? Nu munciţi? Sau cumva furaţi?”. Zâmbete. “Nuu, noi suntem turişti!”. Şi iar se blocau. “Cum adică turişti? Păi n-aţi zis că sunteţi români?”.

Un urs de pluş în jurul lumii

Pentru marea călătorie de astă vară Iulian Angheluţă şi-a dat demisia. Urma să plece două luni în Mongolia cu o Dacie 1310 second hand, cu Molo şi cu Nicu (“Dacioţii”),  la Mongol Rally, mii şi mii de kilometri de deşerturi, munţi, podişuri, șleauri, nisipuri, pietre, noroaie, frig şi arşiţă. Dar Mongolia era visul lui vechi, iar când a auzit că la final vor dona maşina, i-a crescut inima. La vremea aceea era director într-o agenţie de publicitate şi, sătul de muncă, de asfalt şi de oraş, a decis că merită să-şi sacrifice serviciul pentru visul mongolez. Aşa că au înfiinţat asociaţia Free Mioriţa, au căutat sponsori, iar restul cheltuielilor le-au completat cu bani de la ei, şi-au împopoţonat Dacia roşie, Iulian şi l-a luat jucăria - Copilu' dragul de el -, Molo şi-a luat alături un uriaş urs de pluş şi au plecat la drum. Iar toate păţaniile le-au scris în jurnalul călătoriei lor, pe pagina www.freemiorita.ro.

Turkmenistan: Molo, gonit din bancă fiindcă purta sandale

“Pe drum Mioriţa a fost claxonată de autoturisme, de camioane, de motorete sau de taxiuri. Cea mai emoționantă a fost întâlnirea cu doi turci care conduceau în paralel cu noi. Ei ne zâmbeau, râdeau și vorbeau cu noi în limba lor, iar noi le răspundeam în română. Le-am dat un autocolant al expediției și am făcut poze. Înainte ca drumurile noastre să se despartă, ne-au arătat ecranul telefonului pe care scria mare: au avut un drum frumos... ”. Iar în Turkmenistan au scris pe blogul lor despre bunătatea oamenilor simpli: “Pentru că se lăsa ușor seara, am făcut dreapta către un mic sat, unde un localnic s-a oferit imediat să ne găzduiască. Avea în fața casei un topcean (un pat de scânduri așezate pe niște picioare de lemn la vreo 50 de centimetri deasupra solului) pe care ne-a pus-o la dispoziție. Soţia lui ne-a dat o pătură, un pepene roșu și o lipie caldă. A urmat ceaiul, bomboanele și încă o oră de povești cu gazdele noastre”. Acelaşi Turkmenistan, povesteşte Iulian, unde Molo n-a fost primit în bancă încălţat în sandale. Funcționarul i-a recomandat să-şi cumpere întâi pantofi și abia apoi să se întoarcă.

În Kîrgîzstan, mai scrie Iulian, “peisaje de vis, creste înzăpezite, rafting, ciclism în munți, fructe proaspete, oameni curioși și ospitalieri. Munți în stânga și în dreapta, ulii care zburau deasupra noastră și creste cu zăpadă”. Și, spre încântarea lui, oameni calzi:  “Molo a făcut ce a făcut și a venit cu ceva fructe așezate pe o frunză de viță-de-vie. Niște smochine albe, ne-a spus el. Albe? Vrei să spui mai puțin coapte. Nu, e alt soi, alb. Păi și de unde le ai? Păi, uite, le vinde femeia aceea. Cere 1.000 som pentru şase bucăți, dar mie mi le-a dat gratis, ne-a spus Molo. Ca să nu rămânem datori, i-am dat și eu câteva pliculețe de Nescafe”.

Bucureștiul, după două luni de sălbăticie: “hmm, civilizaţie!”

Când au intrat în Mongolia, Iulian a început să lăcrimeze. Se ataşase rău de Mioriţa lor. Când a dat cheile din mână, a început să plângă. Îi treceau prin fața ochilor, ca într-un film, secvențe decupate cu el la volan. “Și ce drumuri”, scria pe blog, la final de călătorie, rememorând. “Am început scurt, de încălzire, pe asfalt, iar apoi am intrat la peste 40 de grade. Mai greu, dar mergea. A urmat și deșertul, cu 45 de grade și praf. Nu a zis nimic. A urmat alt deșert. Au mai fost munți la peste 3.000 de metri, unde iar nu a zis nimic. Și apoi gropi, grohotișuri, șleauri, praguri, noroaie. Când eram la volan îi simțeam vibrațiile motorului, scutul care lovea pietrele sau rochia roșie care era toată acoperită de nisip. Știu că i-au plăcut la nebunie drumurile pe care am mers împreună și pe unde puține rude de-ale ei cred că vor trece vreodată: deșerturile din Turkmenistan și Uzbekistan, munții din Kîrgîzstan sau nesfârșitul podiș mongol de la 2.000 metri. Am trecut împreună Marea Caspică și nu a avut rău de mare”. În două luni de hoinăreală, toate astea îl schimbaseră fără ca el să-și dea seama. Până și Bucureştiul i s-a părut la întoarcere mai verde, mai frumos şi mai plin de viaţă. Ajuns acasă, Molo a privit Bucureştiul cu un singur cuvânt în minte: “hmm, civilizaţie!”.

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...
Serviciul de email marketing furnizat de