x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce se îneacă România în gunoaie

0
Autor: Alex Nedea 28 Noi 2017 - 13:10
De ce se îneacă România în gunoaie Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


România trebuie să înceapă să recicleze urgent. Până în 2020 ar trebui să ajungem să recuperăm jumătate din ce aruncăm la coşul de gunoi, altfel urmează să fim amendaţi de Comisia Europeană cu sute de mii de euro pe zi. Culmea e că ceea ce ar fi putut să ne scoată din impas ar fi fost o taxă. Singura pe care toată lumea şi-o doreşte.

Anul acesta, în ianuarie, a intrat în vigoare o taxă care ar fi făcut mult bine industriei de reciclare din România, o ramură care încearcă să crească la noi ca un vlăstar răsărit prin asfalt. I se spunea „taxa la groapă” şi prevenea într-o oarecare măsură risipa care se petrece acum: majoritatea gunoiului nostru, fie el carton, plastic sau sticlă, ajunge la groapa de gunoi în loc să fie valorificat. Taxa implica o plată suplimentară de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri municipale descărcată la groapă de firmele de salubritate. După instaurarea acestei plăţi, cei din domeniu deveniseră brusc interesaţi să sorteze gunoiul înainte de a-l arunca. Adică să ducă plasticul, cartonul, metalul sau electronicele la o firmă de reciclare, iar la depozitul de deşeuri să ajungă strict ceea ce nu se poate valorifica.

„Taxa la groapa de gunoi nu am inventat-o noi, în România. De fapt, suntem ultimii din Europa care încercăm să o implementăm. Ea acţionează ca un dig care cu cât este mai sus, cu atât cantitatea de deşeuri ce va sfârşi la groapa de gunoi va fi mai mică. Risipa începuse să fie pedepsită, iar măsurile coercitive trebuiau să apară şi în legislaţia românească pentru că ele fac parte din modul de a gestiona corect deşeurile. Pe de o parte ai zăhărelul, şi pe de alta ai băţul. Noi întotdeauna am folosit numai zăhărelul, iar băţul doar l-am agitat puţin, dar de regulă sfârşeam prin a-l ascunde la spate. Dacă nu vom apela şi la băţ, pe lângă zăhărel, nu vom intra în normal”, crede Constantin Damov, directorul unui grup de firme din Buzău, care a devenit în ultimul an unul dintre cei mai mari reciclatori din Europa Centrală şi de Est.

Reciclarea: avem cu cine, dar n-avem ce

Astăzi, Damov colectează zeci de mii de tone de PET-uri pe care le transformă în fibră sintetică poliesterică, un produs textil care a devenit mai comun în zilele noastre decât bumbacul. Din această fibră se fabrică haine, pilote, scutece de unică folosinţă, jucării şi cam tot ce înseamnă mochetă şi tapiţerie în autovehicule. Numai că Damov are o problemă. Deşi el ar putea procesa toată cantitatea de bidoane de plastic pe care o produce românul într-un an, la el ajunge puţin. Căci cea mai mare parte din PET-urile din tomberoanele românilor sunt transportate de firmele de salubritate direct la groapa de gunoi. Taxa la groapă i-a făcut pe unii să se oprească din acest traseu tomberon-groapă şi să trieze plasticul şi alte materiale care pot fi valorificate. „Taxa e una dintre cele mai importante instrumente de a schimba comportamentul nostru faţă de deşeuri. Noi ca societate nu ne-am obişnuit cu modul în care se administrează deşeurile într-o ţară civilizată. Dacă aş descuraja depozitarea la groapă, aş obliga primăriile să facă o mai bună colectare a deşeurilor. Altfel, primăria nu are nicio motivare, cea mai ieftină soluţie pe care o are este să ducă gunoiul direct la groapă”, observă şi activistul de mediu Raul Pop. Lucrul acesta s-a văzut imediat după implementarea taxei la groapă. Brusc, primării din toată ţara au început să ia legătura în ceasul al doisprezecelea cu firme de reciclare pentru a le aduce materialele reciclabile pe care le aruncau cetăţenii la tomberon.

Guvernul a dat, Guvernul a luat

A simţit asta şi Antonio Năstase, proprietarul unei mici societăţi comerciale din Braşov, care, după luna ianuarie, a început să primească telefoane de la consiliile locale din zonă care doreau să recicleze la el. „Foarte multe servicii de salubritate locale au fost interesate să aibă o relaţie cu noi, astfel încât să poată să îşi reducă cantitatea de deşeuri depozitate la groapă. Atunci simţi că vin bani spre tine şi că afacerea ta are un viitor, că există bani pentru a te dezvolta”. Dar taxa la groapă, considerată minunea de la începutul anului, nu a ţinut decât câteva luni. Brusc, ea a fost anulată. Guvernul a decis peste noapte că ţara nu e pregătită pentru o asemenea taxă, deşi încă din 2013 fusese anunţată instaurarea acesteia. Aprovizionarea reciclatorilor ca Antonio Năstase a fost întreruptă şi noi am revenit la obiceiul dinainte: aruncarea la gunoi a banilor care s-ar fi putut obţine din reciclare. „În momentul în care s-a scos taxa, s-au stopat şi unele discuţii care începeau să fie promiţătoare cu acei operatori care au fost interesaţi de a-şi reduce cantitatea de deşeuri. Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate”, îşi aminteşte Antonio Năstase.

Ministrul Mediului vrea lecții de aruncat la coș

Oficialul care a decis suspendarea taxei la groapă până în 2019 a fost vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu, care deţine şi portofoliul de la Ministerul Mediului. Gavrilescu spune că altă măsură mai bună nu se putea lua pentru că România nu era pregătită, nu luase toate măsurile înainte de adoptarea taxei, şi una dintre ele era educarea cetăţeanului, ca să ştie că trebuie să arunce separat gunoiul. „Cetăţeanul era direct afectat, i se cerea un ban în plus fără ca el să ştie de ce îl dă. Nu aveam niciun drept să putem să îi scoatem nici măcar un ban din buzunar fără ca pe cetăţean să îl înveţi ce să facă”, spune ministrul. Cum ar veni, România a fost luată prin surprindere de taxa la groapă, deşi se ştia de această măsură de patru ani. „Din păcate, ar trebui să vorbim în ceasul al doisprezecelea despre lucruri pe care urmează să le facem şi despre toate demersurile pe care ministrul Mediului şi Guvernul României şi-au asumat să le facă, astfel încât să nu fim pasibili de pedepse pentru care să scoatem nişte bani din bugetul statului, că banii îi vom scoate din buzunarul fiecăruia”, atrage atenţia Graţiela Gavrilescu.

Decizia de retragere a taxei a fost un şoc pentru toată industria de reciclare. Unii au numit-o „un atentat la viitorul României şi la sănătatea poporului nostru”. „Mi se pare total inoportună desfiinţarea taxei. Gândiţi-vă că în cele şase luni în care a fost în vigoare, o mare parte din consiliile locale deja renegociaseră contractele de salubritate, renegociaseră tariful care se ia de la cetăţean şi acum trebuie să facă un pas înapoi, deşi deja se uitau ce ar trebui să facă mai bine decât până cum”, spune activistul de mediu Raul Pop.

Sincer, după 10 ani de activitate, nu mi-am pus mâinile în cap, ci doar mi-a revenit acel gust de lehamite că lucrurile bune iarăşi sunt stopate şi că nu se poate să o luăm din nou de la capăt cu aceeaşi greutate

Antonio Năstase, proprietar din industria reciclării

 

Citeşte mai multe despre:   gunoaie

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun

Planul liberal anti-40%: ne votează de Moș Nicolae, îi facem să plângă de Moș Crăciun
Guvernul Orban plănuiește să tragă de timp până în luna decembrie, pentru a nu aplica legea în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută, începând de la 1 septembrie, așa cum prevede legislația adoptată de...

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică

Un candidat, ministru în Guvernul Orban, prins cu „ocaua mică”. Sarabanda contractelor de lucrări, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de duminică
Galerie Foto Ștefan, deținător al portofoliul celui mai bănos minister al Guvernului României – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și candidat PNL la alegerile locale, pentru Campania Electorală...

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic

Gustul, esenţial pentru comportamentul nostru alimentar şi metabolic
În mănunchiul de simptome care însoţesc boala adusă de coronavirus se află şi acea pierdere a gustului şi mirosului. Ne explică mai multe despre aceste simțuri profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al...

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...
Serviciul de email marketing furnizat de