Etape - Aparitia scolilor pe pamant romanesc

In perioada feudala, manastirile si bisericile au avut un rol foarte important in dezvoltarea scolilor.

In scolile dezvoltate in jurul manastirilor si bisericilor se formau numerosii scriitori de documente si caligrafii care au copiat manuscrisele de acum celebre, prin miniaturile lor si prin scrisul migalos. "In Transilvania este mentionata o astfel de scoala, la Cenad, in prima jumatate a secolului al XI-lea", ne spune directorul Directiei Arhivelor Nationale Istorice Centrale, prof. Marcel Ciuca. "Au existat si scoli superioare, cum a fost cea a lui Despot Voda de la Cotnari dintre anii 1561-1563." Aceasta scoala a fost organizata dupa sistem apusean. In acelasi sens, ca scoli superioare au fost Universitatea infiintata la Cluj de iezuiti in 1581, universitatile din Alba Iulia, Iasi, Targoviste, Blaj. Au existat de asemenea scoli orasenesti, cum a fost aceea mentionata in 1388 la Baia Mare, condusa de un anume "Rectorul" Teodoric, sau cum a fost scoala lui Antonie Voda din Popesti infiintata in 1669, la Campulung. Unele din scolile orasenesti aveau si internate, cum au fost scolile de la Oradea, pe la 1447, si cea de la Sibiu, din 1471.

EVOLUTIE. In Transilvania existau si scoli capitulare si satesti. "Ele au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In Transilvania au existat, in veacurile XIV-XV, scoli in limba slavona, cum sunt cele de la Jeud, de la Peri, din Maramures, la Vad si Feleac, la Prislop si desigur Scoala de la Scheii Brasovului", continua profesor Ciuca. La Scheii Brasovului a aparut inca din secolul al XV-lea si prima scoala romaneasca. In perioada destramarii feudalismului, din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si pana in primele decenii ale secolului al XIX-lea incepe epoca moderna a invatamantului romanesc. "In aceasta perioada s-a incercat reorganizarea Scolii de la Sfantul Sava, infiintata de Serban Cantacuzino si organizata mai bine de Constantin Brancoveanu". In secolul al XIX-lea, prin Regulamentele Scoalelor s-a reorganizat invatamantul, incepand de la cel elementar pana la cel cu caracter universitar. Astfel, in timpul lui A. Cuza, s-a infiintat Universitatea din Iasi, in 1860, Universitatea din Bucuresti, in 1864, s-a dat legea invatamantului din 1864. Apoi, in Transilvania s-a infiintat Universitatea din Cluj, in 1872, iar in Bucovina, cea din Cernauti in 1875. In secolul al XIX-lea, invatamantul s-a diversificat foarte mult, mai ales cel mediu.

SECOLUL XV. La Scheii Brasovului a aparut prima scoala romaneasca

PRIMA. La Campulung a aparut prima scoala domneasca in limba romana din Tara Romaneasca din initiativa logofatului Radu Nasturel, fiul lui Udriste Nasturel si nepotul lui Matei Basarab. Din cartea "Campulung-Muscel, straveche vatra de cultura a Tarii Romanesti", scrisa de Gh. Parnuta, aflam ca ideea intemeierii acestei scoli a aparut in momentul cand boierii tarii, intre care figureaza si logofatul Radu Nasturel, se gaseau la Ieniser, in Turcia, dusi, dupa cum zicea Iorga, ca sa parasca pe Radu Voda. Radu Nasturel scria: "am socotit dinpreuna cu totii cum ca tara noastra iaste o tara saraca si far de invataturi si oamenii, pentru saracie, nu-si pot da copiii lor la invataturi. Ce ar fi bine sa se faca o scoala pentru invatatura copiilor, cum iaste la Campulung, caci iaste mai in laturi". La 8 ianuarie 1669, Radu Nasturel a donat terenul care-l avea la Campulung si pe care daduse 100 de unghi acestei scoli: "l-am inchinat si l-am dat sa fie de treaba scolii, sa se faca scoala pre dansul". Locul cumparat de Radu Nasturel de la vornicul Stroe Leurdeanu din Gloesti se gasea in centrul orasului si tinea de la casele familiei Berechet spre sud pana la Strada Unirii, la Visoianu, unde se intalneste cu Strada C. Brancoveanu. Fiind in centrul orasului, aproape de piata, pe teren s-au construit cladiri care au fost folosite pentru sala de invatatura si pentru internat, precum si pentru pravalii, din chiria obtinuta fiind platiti dascalii si sprijiniti scolarii nevoiasi.

AJUTOR. Ca mare logofat in cancelaria domnitorului Antonie Voda din Popesti (martie 1669-februarie 1672), Radu Nasturel a intervenit pe langa voievod pentru a inzestra scoala cu venituri. La 3 luni de la actul de donatie a lui Radu Nasturel se da hrisovul din 10 mai 1669 prin care Antonie Voda acorda scolii jumatate din venitul ce incasa la vamile de la Rucar si Dragoslavele: "Si facuiu Domnia mea si mila acestii case, adica scoala: den toata vama Rucarului si Dragoslvale, jumatate, sa tie manastirea Campulungu jumatate care iaste data si miluita de raposatul Mateiu Voevod, iar jumatate sa fie (a) acestii case, ca sa fie de plata dascalelor si copiilor de hrana, iar Domnii Meale si raposatilor parintilor Domnii Meale in vecie pomana". Ca martori, apar in hrisov: Mares vel Ban Craiovei, Neagoe vel Vornic, Radul vel Logofat Cretulescul, Hriza vel Vistier. Desi hrisovul nu infirma existenta unei scoli domnesti anterioare celei de la Campulung, prin studierea documentelor vremii, Scoala lui Antonie Voda ramane prima scoala romaneasca in limba romana din Tara Romaneasca.

Pe frontispiciu se afla Stema Tarii Romanesti in lichid de aur (vulturul cruciat cu aripile desfacute, prezentat conturnat, cu corpul la dextra si capul la senestra). Vulturul e prezentat intr-un scut sustinut de doi lei rampanti afrontati. Pozitia cozii celor doi lei indica situatia politica a tarii: coada rasucita intre labele din spate indica dependenta tarii de o alta tara (cazul documentului de fata); coada ridicata in sus indica independenta tarii. Monograma domnitorului, in lichid de aur, apare la inceputul si sfarsitul documentului, cu formula in limba slavona. La sfarsitul documentului, monograma este intarita de semnatura autografa a domnitorului, cu cerneala neagra. In document sunt mentionate personaje ca: Radu Nasturel si Serban Cantacozino vel Spatar, viitorul domn Serban Cantacuzino

Proiect sprijinit de DANIC prin Alina Pavelescu, inspector principal