Europa intra in tiganie

Fonduri Phare si-un pumn de jumari pentru rromii din Ivesti

Ivesti-Galati. Poate cea mai amarata comunitate de rromi din Romania. In tiganie adie un freamat: cica au venit vreo 50.000 de euro, fonduri Phare, sa-si faca din ei ursarii o ferma, sa se aseze, sa se gospodareasca. In vreme ce inteleptii satului se tocmesc cum sa valorifice pomana europeana, puradeii invata sa deseneze pe calculator si rod jumari. Prosperitatea se lasa asteptata.

Bani de la Europa pentru o ferma sucara

In comuna galateana Ivesti bate vant aprig de saracie dinspre cartierul tiganilor ursari. Mai deunazi, targuletul moldav s-a procopsit cu bani de la PHARE, multi,... putini, 50.000 de euro la numar, pentru o ferma agricola unde sa roboteasca tiganii. Ajutorul european era cat pe ce sa se duca pe apa sambetei si n-ar fi fost prima data, caci mai-marii locului se dusmanesc si nu-si dau votul nici in ruptul capului pe proiectul unuia dintr-o tabara adversa.

click pe imagine pentru a urmari fotoreportajul

TICSITI. In fiecare bordei din cartierul rromilor ursari traiesc peste 10 suflete doar din ajutoare sociale

Primele opintiri de ninsoare ale anului flutura pe bajbaite basmalele si sorturile tigancilor care stau lipite de garduri sau stranse ciotca la colt de ulita. Tiganii ursari ivesteni au auzit de la don’ consilier Gotu "ca au venit bani multi de la Europa expre pentru ei si tot asteapta sa se urneasca ceva". De cand au prins "zvonul ista", parca nu mai au rabdare. Cartierul ursarilor e cel mai vechi din comuna si aduna vreo 600 de suflete. N-au prin zona unde sa se angajeze si nici cu pamant nu s-au capatuit, asa ca multi lucreaza cu ziua la "pletosi", cum le spun ei tiganilor caldarari dintr-un cartier vecin. Bordeiele ursarilor stau aplecate lenes, rar de la un cos iese o dara de fum, iar din spatele ochiurilor de geam acoperite cu celofan se aud scancete de copii, voci ragusite sau cate un ras ascutit. "Dar, acu’, na, paguba... am auzit ca asa cum au venit asa s-or intoarce euroii. Cica sunt doua gasti de consilieri, unii care au propus proiectul cu sera si ailalti. Astia ultimii voteza contra in consiliu, ca-i suspecteaza pe primii c-ar fi hoti si, vazand ca nu se hotarasc, aia de la Europa ni-i ia inapoi", spune cu ciuda nea Dobrin, ursar cu tampla alba. Dom’ consilier Gotu isi face loc printre puradei si se sprijina intr-un toiag pe care, din cand in cand, il ridica autoritar. "...poate o sa se rezolve maine, au venit de la ziar si de la tiliviziune plus careva de la prefectura de la Galati. E pacat sa ne facem de ras la Europa, ca ni se dau banii si noi sa ii refuzam. Altfel n-o sa mai vedem noi parale ca ajutor in veci", adauga el catre ursari.

INNOITI. In toamna, puradeilor din comuna le-au fost aduse calculatoare printr-un proiect cu bani europeni

JOS CIRESUL, TRAIASCA VANATA! La ceas de seara prin comuna se mai aude doar o pereche de cai bine potcoviti traversand ulita mare. La scoala picii din seria de dupa-amiaza trag ultimele tivuri la masinile de cusut care scartaie a nou sau mai deseneaza cate un copac cu mouse-ul pe care l-au descoperit abia acum cateva luni si apoi pornesc spre case. Directorul scolii, dupa cateva proiecte castigate, a incercat sa dea "cat de cat" un iz european lacasului. Daca tot i-a iesit, s-a gandit sa ia in spate si proiectul cu ferma legumicola pentru tigani, proiect "cum n-a vazut judetul pana acum" si care a devenit de cateva luni miezul discordiei locale. Le-ar trebui vreo unsprezece hectare de pamant pe care sa puna pe picioare ferma, cu cei 50.000 de euro din fondurile PHARE castigati, care le va aduce ursarilor aproape 100 de locuri de munca, dar o parte din consilierii locali refuza sa le dea votul. "Pe pamantul ista primaria are acum ciresi pe care vrea oricum sa-i scoata, noi am pune niste vinete, varza, rosii...", spune Gotu, reprezentantul tiganilor. "Ba zic ca n-ar fi bun solul, ba ca sunt prea putini bani ... dar cand colo ei au teren pe langa asta si nu vor sa se invecineze cu tiganii, care, cand va fi gata ferma, vor umbla de colo-colo pe langa parceaua lor si le e frica de furat..."

"IA CEAUNUL!". Intr-un alt cartier ivestean, tiganii caldarari isi duc mestesugul mai departe

ARGATI LA "PLETOSI". La doua strazi departare se intinde cartierul "pletosilor", tiganii caldarari, al caror rang se masoara in numarul turnuletelor de pe acoperisul palatelor. Ei n-au habar de proiectul "cu bani de la Europa" pentru parlitii din vale, ei isi asteapta aurul si pe cei de la RENEL cu care sa se ia la harta ca le-a taiat curentul. "Cat am fost plecati cu ceaunele prin tara au venit aistea si ne-au luat lumina..., dar ne-om prinde noi singuri firele la stalpi, ce crezi...", spune unul dintre Stanesti. Ei ii vor pe ursari "cu ziua" ca asa isi fac treaba mai repede si ii ajunge ieftin: "Le dam 30.000 de lei si un pumn de jumari pe zi si-s multumiti, ca n-au unde munci." Aproape jumatate din ursari traiesc din ajutor social pe care il primesc lunar de la o masuta joasa in casa prozatoarei Hortensia P. Bengescu, care a devenit "de nevoie" oficiu postal si cabinet veterinar. Cu ceva timp in urma, un alt proiect, care incerca sa transforme casa scriitoarei in muzeu, n-a reusit sa faca ochi tot din cauza rafuielilor in ale "politichiei" dintre consilieri.

CU VOTUL LA CINGATOARE. Cativa s-au strans in fata primariei ca au auzit ca azi e ultima "sadinta" de consiliu in care ori le aproba ferma de legume, ori nu. Termenul-limita de votare a proiectului a trecut de o saptamana, acum ar fi fost anulat. Dar cei de la Delegatia Europeana i-au mai pasuit, mai de s-ar hotari ce vor face cu banii... Se invart in jurul masinilor cu numar de Capitala si de Cluj ale celor de la Centrul pentru Comunitatile de Rromi care i-au sustinut sa castige proiectul si spun, scuipand nervos, cate un "Doamne ajuta!". In ultima "sadinta", consilierii au transpirat mult si si-au potrivit des cravata intre doua blituri orbitoare, iar tiganii au asistat framantandu-se pe margine. Sub privirea scrutatoare a subprefectului, care la randul sau privea gales catre camera, intelighentia comunei a scos votul de la cingatoare, contraargumentele s-au dizolvat intr-o doara si banii au luat drumul vinetelor, nu s-au mai intors la Cluj de unde ajunsesera cu cateva luni in urma.

Nea Dobrin iese ganditor de la Sfat, uitandu-se dupa masinile care pornesc hotarat spre oras: "Cred ca daca ar vedea cei de la Europa cum banii de la ei isi gasesc folosul numai daca amaratii ii sileste cu tiliviziunea peste ai mai mari, li s-ar increti carnea..."

REVOLTA

"Alianta pentru Unitatea Rromilor a sustinut comunitatea de rromi din Ivesti sa castige proiectul acesta, care le-ar crea niste locuri bune de munca si e nefiresc ca stradania de pana acum sa fie practic neluata-n seama la nivel local, din cauza neintelegerilor dintre consilieri" - Viorica Gotu, presedinte Alianta pentru Unitatea Rromilor Galati

LA DISCRIMINARE-S FRUNCEA

Cetatenii de etnie rroma reprezinta segmentul de populatie cel mai des supus la acte de discriminare, 22% dintre acestia afirmand ca au fost des sau foarte des discriminati in diverse situatii. Acesta este rezultatul barometrului de opinie privind discriminarea in Romania realizat de Metro Media Transilvania in perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2004. Datele anchetei indica faptul ca actele de discriminare cele mai frecvente sunt asociate cu accesul la un loc de munca si relatiile cu sefii sau colegii de munca. In topul celor mai discriminate categorii, rromi sunt urmati de femei, de minoritatile sexuale si de persoanele cu dizabilitati.