x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Factura nepăsării a ajuns la 150 de milioane de euro. Crește cu 120.000 euro/zi

0
Autor: Alex Nedea 05 Dec 2017 - 12:10
Factura nepăsării a ajuns la 150 de milioane de euro. Crește cu 120.000 euro/zi
Vezi galeria foto


România e la un pas de a pierde zilnic câte 120.000 de euro pentru că, deşi Uniunea Europeană ne-a dat bani să ne ecologizăm gropile de gunoi toxice, nu am făcut-o. Aşa că am fost trimişi în judecată pentru că nu am închis 68 de depozite de deşeuri care pun în pericol sănătatea oamenilor. Am mers să vedem o parte dintre aceste gropi, ca să aflăm cum ne pot ele îngropa pe toţi.

În februarie, un plic ieşea pe uşile Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg și era urcat într-un avion cu destinaţia Ministerul de Externe de la București. Un funcţionar român avea să citească pentru prima oară conţinutul scrisorii: România era înştiinţată că a fost dată în judecată de Comisia Europeană pentru că a pus în pericol viaţa propriilor cetăţeni. Mai precis, nu a închis şi ecologizat 68 de depozite de deşeuri care, din calculele experţilor, reprezintă „un risc grav pentru sănătatea umană şi pentru mediu”.

„Statele membre au obligaţia de a recupera şi de a elimina deşeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deşeurilor. România avea obligaţia de a închide şi de a reabilita aceste depozite de deşeuri municipale şi industriale care nu corespund standardelor până la 16 iulie 2009”, spun oficialii de la Bruxelles. Dacă va fi găsită vinovată, ţara noastră poate pierde o avere. Calculul începe cu februarie 2014. Adică, doar până astăzi, am avea de plată cam 150 de milioane de euro, la care se vor adăuga câte 120.000 de euro la fiecare 24 de ore. O sumă usturătoare care va fi scoasă din buzunarul nostru. Am mers să vedem o parte din cele 68 de depozite, ca să aflăm cât de probabil este, în cazul în care nu închidem în timp util aceste obiective, să ajungem să plătim aceste amenzi.

Planurile de rezolvare, la coș

„Dacă încep să vină amenzile de la Bruxelles, vă daţi seama că noi în câteva luni putem să închidem primăria”, exclamă Virgil Popa, primarul oraşului Săcele din judeţul Braşov. Pe teritoriul oraşului se află una dintre cele 68 de gropi de gunoi ajunse în atenţia oficialilor europeni. Depozitul de deșeuri municipale arată de departe ca o colină. Pare inofensiv. Buruienile au crescut mult peste gunoaiele care fuseseră depozitate aici zeci de ani, chiar la câțiva metri de râul Tărlung. În apa acestuia s-a tot scurs levigat, un lichid toxic care provine din fermentarea deşeurilor menajere. Tărlungul a preluat acest amestec de detergenţi, metale grele şi alte substanţe, unele incompatibile cu viaţa, pe care le-a transportat de-a lungul a două judeţe: Braşov şi Covasna. A existat un plan de a ecologiza groapa de la Săcele, dar acesta s-a înfundat pe parcurs. În 2011, la nivelul judeţului s-a înfiinţat o organizaţie, Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară ISO Mediu, care să acceseze ulterior fonduri europene pentru închiderea rampelor de gunoi din tot judeţul. În asociaţie se aflau Consiliul Judeţean şi primăriile care gestionau aceste depozite. „Din păcate, din diverse motive, această asociaţie nu şi-a dus la bun sfârşit obiectivul pe care l-a avut. Nu s-au înţeles primăriile, edilii nu au putut să stea la aceeaşi masă şi să discute acest proiect major, conducerea acestei asociaţii s-a tot schimbat succesiv şi ne-am trezit în anul 2017 că nu s-a întâmplat nimic”, explică edilul Popa, care are şi un plan B dacă vor începe să curgă amenzile europene: să dea în judecată asociaţia care nu şi-a făcut treaba. „ Am luat frâiele în mână şi din februarie mă ocup de această problemă”, pare convins primarul. La final de an, de când a preluat frâiele, groapa de gunoi pare neschimbată. Doar o gaură excavată, adâncă de 4 metri, indică faptul că acolo cineva a luat probe pentru a analiza compoziţia deşeurilor care au mai rămas în sit.

„Am fost personal la Ministerul Mediului de două, trei ori, unde au fost nişte discuţii mai tensionate cu primarii, în sensul că trebuie făcut cumva să închidem aceste gropi. Sarcina revine primarilor, este clară situaţia din acest punct de vedere. Eu am demarat tot ce înseamnă procedură de închidere, am terminat studiile de fezabilitate şi suntem în procedură de achiziţii servicii de proiectare şi de închidere efectivă a gropii”, spune primarul, care declară senin că el unul nu va avea o problemă cu banii, căci Săcele este unul dintre cele mai întinse municipii din ţară şi strânge bani frumoşi din taxe şi impozite, așa că, în caz de nevoie, îi va pune la bătaie. „Nu ne dau banii afară din casă, dar dacă nu vom reuşi să fim sprijiniţi de Guvern pentru această sumă, va aloca municipiul bani. Am avut o discuţie cu doamna ministru al Mediului şi i-am spus că Săcele nu stă cu mâna întinsă la Guvern să ceară de pomană”.

Au camuflat depozitul de deșeuri

Nu la fel de multe resurse au însă şi alte localităţi din judeţul Braşov care au de rezolvat aceeaşi problemă. La Râşnov, un oraş cu venituri net mai mici decât Săcele, un munte de gunoi stă între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, chiar la poalele masivului Postăvaru. E un oraş vizitat anual de zeci de mii de turişti români şi străini, veniţi să vadă cetatea medievală din localitate. Poate și de jenă față de ei, autoritățile de aici au încercat să ascundă gunoiul sub preş. Sau mai bine zis sub un strat de argilă gros de trei metri pe care l-au turnat peste groapă. Pe alocuri, stratul e spălat de ploaie și gunoiele ies la suprafață. Dar Uniunea Europeană nu a fost dusă de nas de improvizaţia românească şi a trecut depozitul pe lista celor neînchise. „UE nu e de acord cu această lucrare pentru că sunt anumiţi paşi obligatorii privind astuparea acestor rampe neconforme. Trebuie să o acoperim cu o membrană geo-textilă, un material special, apoi mai vine un strat de nisip, apoi un alt strat geo-textil, apoi se fac nişte sondări pentru a elimina cantitatea de biogaz, să nu mai existe acele focare de ardere în interiorul deponeului”, explică Ilie Marian, responsabil de mediu la Primăria oraşului Râşnov. Culmea este că Râşnovul este un exemplu pozitiv de cum se gestionează gunoaiele în judeţ. În urmă cu şapte ani, a fost printre primele localităţi din ţară care au decis să recicleze deşeurile primite de la populaţie. Pe când în cea mai mare parte a țării gunoiul era preluat amestecat de la populație și dus direct la rampă, fără să îl sorteze, cei din Râşnov au împărţit populaţiei saci în care să arunce resturile reciclabile: hârtie, sticle, metal sau plastic. În fiecare zi din săptămână, după un calendar cunoscut de toţi locuitorii, o maşină vine şi ridică din fața locuințelor sacii cu gunoiul care poate fi valorificat. „Astfel reducem cantitatea de deşeu pe care trebuie să o transportăm la groapa de gunoi de la Braşov. Astfel scad şi costurile noastre, dar şi costurile pe care le suportă cetăţeanul”, explică un reprezentant al firmei Consiliului Local care gestionează deşeul în oraşul aflat pe lista neagră la Bruxelles.

De la Ministerul Mediului ni s-a spus că zece depozite din cele 68 care erau inițial pe lista celor de la Bruxelles au fost deja închise de la trimiterea noastră în judecată. Ni s-a dat exemplul orașului Negrești de la Vaslui. La fața locului am găsit într-adevăr un depozit închis de curând după toate standardele UE, dar lângă apăruse o nouă groapă, clandestină, unde era transportat cu vehiculele primăriei gunoiul din întreg orașul. Despre acest caz, vom vorbi pe larg în următorul episod.

„Dacă încep să vină amenzile de la Bruxelles, vă daţi seama că noi în câteva luni putem să închidem primăria”, Virgil Popa, primarul oraşului Săcele

7 milioane de tone de gunoi menajer produce țara noastră în fiecare an și reciclăm doar 5%. Până în 2020, va trebui să ajungem la 50% deșeuri reciclate. Experţii aproximează că, dacă am recicla cantitatea de deşeuri pe care o producem anual, am putea să creştem o industrie de două miliarde de euro.

Citeşte mai multe despre:   gropile de gunoi toxice

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  

7 ani de pușcărie cu executare în sufragerie  
Galerie Foto Munca de acasă, împământenită anul trecut odată cu instaurarea stării de urgență, le-a dat unor parlamentari idei năstrușnice. Cum ar fi aceea de a vota online un proiect de lege născocit de senatoarea...

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului

Tinerii din diaspora întorc spatele guvernului
Măsura 6.1 Sprijin instalare tineri fermieri, componenta diaspora, se dovedește a fi un eșec pentru Guvern. Tinerii plecați la muncă în străinătate sunt neinteresați de oferta financiară a autorităților de la...

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială

Unul din patru deputați a vorbit o singură dată de la preluarea mandatului. Mai multe județe, nereprezentate de la tribuna oficială
Puțin mai mult de un sfert din totalul deputaților aleși în funcții au luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei, în cele aproape șase luni care s-au scurs de la validarea alegerii lor, în urma...

Scafandri înecați cu fonduri europene

Scafandri înecați cu fonduri europene
Galerie Foto Programul pentru lărgirea plajelor pe litoralul românesc este îndoliat de moartea unor specialiști angajați în proiect. În urmă cu  patru săptămâni, în 9 aprilie, a fost raportat decesul a doi scafandri...

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române

Un prinț austriac a împușcat cel mai mare urs din Europa sub nasul autorităților române
Două organizații de apărare a drepturilor animalelor au semnalat autorităților române că un prinț austriac a împușcat ilegal cel mai mare urs din Europa, în apropierea orașului Covasna. Cu toate acestea,...

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat

Firmele de casă ale PNL, sponsori pentru partid în anul pandemiei. Legături cu funcții sau cu contracte la stat
Galerie Foto În Raportul pe care Autoritatea Electorală Permanentă l-a întocmit cu privire la cuantumul veniturilor Partidului Național Liberal obținute în anul 2020 regăsim o listă cu 20 de societăți comerciale care au co...

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță

Ce a văzut Sala Palatului înainte de vaccinarea lui Gheorghiță
Galerie Foto Sala Palatului se va umple în acest weekend de medici, asistente și seringi, în loc de spectatori și mari artiști, cum era tradiția. Un „spectacol” nemaivăzut la București, dar implementat cu succes la...

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt

Nu există niciun sport, nicio metodă de a-l face pe copil mai înalt
Galerie Foto Cele mai frecvente motive de solicitare a cabinetului medicilor, în lume, conţin pe primul loc durerile de spate. Este o autodiagnosticare prea deasă: „mă doare spatele, am hernie de disc”! Despre problemele...

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni

Edilul Ciprian Ciucu, „luat la mișto” și de polițiști, și de cetățeni
Galerie Foto Poliția Rutieră a Capitalei a transmis, ieri, că face verificări, după ce primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a scris pe o rețea de socializare că a fost „luat la mișto” de ofițerul de serviciu și că i...

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților

Legea care ia de la patroni și dă la muncitori așteaptă votul Camerei Deputaților
Patru deputații PDS și un deputat independent, intrat însă în Parlament pe listele USR, s-au gândit anul trecut că ar fi bine ca patronii să împartă până la 25% din profitul net obținut cu angajații....

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!

Renovarea WC-urilor la Banca Națională: o jumătate de hectar de faianță, 11 kilometri de conducte!
Galerie Foto O achiziție de lucrări la sediul central al Băncii Naționale, făcută la finalul lunii trecute, arată, în documentația de atribuire, că, practic, grupurile sanitare ale acestei instituții fundamentale a...

Nu e bine să exagerăm cu carnea roşie procesată

Nu e bine să exagerăm cu carnea roşie procesată
Galerie Foto Starea de sănătate, confortul organismului se bazează pe cumpătarea în felul de a mânca, de a ne umple sau nu farfuria. Cât ar trebui să dureze o masă și cum ne putem păcăli organismul cu cantități mai...

Autostrada Moldovei este într-o mare întârziere

Autostrada Moldovei este într-o mare întârziere
Galerie Foto Proiectul de lege pentru Autostrada Moldova (A7), ce va face legătura dintre București și Siret pe traseul Siret - Suceava - Dolhasca - Pașcani - Bacău - Focșani - Buzău - Ploiești - București a trecut de Senat...
Serviciul de email marketing furnizat de