Fantana Miorita, bani si specialisti putini

De o luna, Fantana Miorita e in restaurare, imprejmuita cu garduri metalice, iar in lipsa muncitorilor, lipitorii de afise au "tapetat" ilegal gardurile cu imaginea lui Dumitru Dragomir.

Un simbol al Capitalei, Fantana Miorita a intrat in ultimii ani intr-o stare de degradare continua. Masurile care trebuiau luate de mult au fost incetinite de nesfarsitele hatisuri birocratice, astfel ca monumentul, aflat la intrarea in Bucuresti, ajunsese o adevarata ruina. Fantana a fost construita aproape in totalitate din granit de Dobrogea, proiectata de faimosul arhitect Octav Doicescu si inaugurata in 1936 in cadrul manifestarilor "Luna Bucurestilor", impreuna cu alte monumente bucurestene. Pe partile laterale este impodobita cu doua mozaicuri realizate de artista Milita Petrascu, alb-negru, infatisand scene din balada dupa care a fost botezata. Potrivit specialistilor, intre Fantana, Gara Baneasa si Vila Minovici, care se afla intr-un stadiu si mai avansat de degradare, exista o armonie deosebita.

Lucrari s-au mai efectuat si in anii 1960, 1974 si 1986. La una din aceste reparatii au mai fost adaugate unele elemente, la care s-a renuntat ulterior. Dupa 1990, unele fragmente din mozaicurile Militei Petrascu s-au pierdut. Ba chiar, "in 1996, un grup de "strajeri" a obtinut aprobarea de a "curata" mozaicurile cu ajutorul unor perii", spune Stefan Damian, seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti. Actiunea plina de bune intentii a tinerilor a dat insa un rezultat cu totul opus. Mozaicurile au ajuns intr-o stare si mai proasta decat in cea in care se aflau.

Politicienii se cearta

La inceputul lunii octombrie 2001, ministrul Razvan Theodorescu ii trimitea primarului Traian Basescu o scrisoare deschisa, atragandu-i atentia asupra degradarii Fantanii Miorita si acuzandu-l ca aloca banii destinati culturii mai ales teatrelor bucurestene aflate in administrarea Primariei. Primarul i-a replicat ministrului ca afirmatiile sale sunt demagogice, sfatuindu-l sa se ocupe de soarta precara a monumentelor din restul tarii. In 2003, Ministerul Culturii si Cultelor cheltuieste circa 250 de miliarde de lei pentru realizarea unui proiect de reabilitare. Studiul a fost realizat de arhitectul Alexandra Chiliman, specialist in astfel de lucrari. Arhitecta Alexandra Chiliman a lucrat si la Palatul Mogosoaia si la Monumentul de la Kilometrul Zero. Proiectul de restaurare a fost finalizat in luna octombrie a anului trecut si a cumulat un volum imens de munca. "Efortul pentru intocmirea studiilor necesare demararii lucrarilor a fost enorm", spune Petre Manea, director adjunct la Administratia Strazilor din Municipiul Bucuresti, institutia care are in administrare Fantana Miorita si alte fantani din municipiul Bucuresti. Alexandra Chiliman a trebuit sa caute schitele originale ale mozaicurilor, pentru ca, fara acestea, orice renovare era imposibila. Dupa multe cercetari pline de truda, schitele au fost descoperite la Muzeul Tattarascu. "Intocmirea proiectului a fost foarte dificila, iar gasirea schitelor un adevarat noroc", afirma Stefan Damian.

Licitatia

De-abia la data de 5 februarie anul acesta s-a reusit publicarea in Monitorul Oficial a anuntului de organizare a licitatiei pentru lucrarile de la Fantana Miorita.

La licitatie au participat trei firme specializate in lucrari de restaurare, castigand cea care a estimat costurile intregilor lucrari la 2.835.000.000 de lei, o suma mai mica cu aproape 200 de milioane decat cea vehiculata initial. Banii cheltuiti cu renovarea provin din bugetul propriu al Administratiei Strazilor, care, la randul sau, e alimentat din bugetul local al Municipiului Bucuresti. Cei de la Administratia Strazilor au insistat pentru organizarea licitatiei, desi, anterior, Primaria Bucuresti emisese o autorizatie de constructie in regim de urgenta. "S-a ajuns la aceeasi solutie, dar numai dupa ce a trecut un an", spune directorul Stefan Damian. Acesta acuza Primaria ca ar fi "un organism amorf, care nu face nimic pentru reabilitarea Bucurestiului".

Damian mai spune ca Primaria Capitalei nu gaseste timp, nici solutii pentru renovarea monumentelor, desi banii exista, dar sunt folositi mai mult pentru subventionarea teatrelor. "In ultimii ani, sumele din bugetul local destinate teatrelor s-au dublat sau chiar triplat", declara Damian.

Totusi, cele mai importante institutii culturale din subordinea Municipalitatii sunt teatrele.

Finantarea scartaie in continuare

In urma cu o luna, Fantana Miorita a fost imprejmuita cu garduri de protectie si mult asteptatele lucrari au inceput. Deocamdata s-au demontat mozaicurile si au fost duse in atelier pentru restaurare. "Lucrurile merg greu, pentru ca nu avem specialisti in acest domeniu, iar operatiunea este foarte delicata. Cand a plouat, zilele acestea, m-am dus la muncitori sa le spun sa opreasca lucrarile, pentru ca nu se poate lucra pe ploaie, nu se pot desprinde mozaicurile de pe ziduri in aceste conditii", afirma Alexandra Chiliman. "Santierul unei restaurari nu este un santier pentru un bloc de locuinte. Daca ar fi fost bani, s-ar fi putut construi o copertina; dar partea financiara scartaie intotdeauna", spune Marian Dabuleanu, artistul plastic restaurator, in CV-ul caruia exista si restaurarea de la Mogosoaia.

Termenul de executie stabilit prin contract cu firma care efectueaza lucrarile este de cinci luni si jumatate, asa ca prin octombrie Fantana ar trebui sa fie gata. Directorul de la Administratia Strazilor, Petre Manea, spune ca in fiecare saptamana doreste organizarea unei intalniri intre constructor, proiectant si sectia din cadrul Administratiei Strazilor, care se ocupa de fantanile bucurestene. Manea mai vrea ca, dupa terminarea renovarii, la Fantana Miorita sa se construiasca un sistem de iluminat, care sa puna in valoare noul aspect al constructiei. In aceasta privinta, Stefan Damian este mai rezervat: "Iluminarea trebuie discutata. Fantana nu a avut lumina ca parte componenta", seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National exclude montarea fascicolelor care sa proiecteze lumina din interiorul bazinului, de sub apa. "Eu vad proiectul de iluminare la modul minimalist. Acolo trebuie o lumina neutra, alba, fara culori", spune Damian. Marian Dabuleanu afirma categoric ca Fantana nu poate fi iluminata din interior, de sub apa, ci doar de sus, cu lumina de pe niste stalpi laterali.

Cat mai multe elemente originale trebuie pastrate

"Dupa scoaterea mozaicului, cei de la "Strazilor" vor face probe pentru instalatia de apa", spune Dabuleanu. A doua etapa este consolidarea structurii si studiul privind modalitatea prin care se va face aceasta. Bazinele trebuie curatate si trebuie eliminate chiturile. Urmeaza completarea si inlocuirea pavimentului lateral. "Regula este pastrarea materialelor originale si numai atunci cand nu se poate altfel inlocuirea lor", afirma restauratorul. Se vor pune chiturile si se vor monta hidroizolatiile, totul incheindu-se cu tratamentele si perioada de protectie.