Fratia ghetourilor

Caminele construite pentru nefami-listi la periferia marilor orase de re-gimul comunist au dat nastere la formarea ghetourilor din zilele noastre. In timp ce Romania si Bulgaria se pregatesc sa sarbatoreasca aderarea la Uniunea Europeana, mii de familii traiesc la limita subzistentei.

Caminele construite pentru nefamilisti la periferia marilor orase de regimul comunist au dat nastere la formarea ghetourilor din zilele noastre. In timp ce Romania si Bulgaria se pregatesc sa sarbatoreasca aderarea la UE, mii de familii traiesc la limita subzistentei.

Bucuresti, ianuarie 2006. Angajatii primariei, insotiti de politisti si de mascati, au demolat sapte locuinte din zona Chitila Triaj, evacuand cu forta aproximativ 50 de oameni la o temperatura de - 15 grade Celsius. Autoritatile au informat locuitorii imobilelor cu privire la demolare cu o zi inainte.

SOFIA, IUNIE 2006. Oficialitatile orasului ordona demolarea a 30 de baraci locuite de aproximativ 200 de persoane de etnie roma din zona Batalova Vodenitsa. Oamenii sustin ca locuiesc acolo inca din anul 1912. Asezamantul nu are apa curenta, gaze sau canalizare.

BUCURESTI SI SOFIA, 1 IANUARIE 2007. Pe strazile celor doua capitale va fi veselie mare cu ocazia aderarii Romaniei si Bulgariei ca state membre in Uniunea Europeana la trei luni dupa ce UE declara ca au demonstrat o capacitate de aplicare a principiilor si a legislatiei Uniunii Europene.

Caminele construite pentru nefamilisti de regimul comunist la periferia marilor orase au dat nastere la formarea ghetourilor din zilele noastre. Zona Batalova Vodenitsa, din Sofia, a ajuns pe prima pagina a ziarelor din Bulgaria cand Curtea Administrativa de Justitie a aprobat continuarea demolarii caselor. Disputa a inceput in anul 2005, cand primarul Eva Seizova a declarat ca numarul mic de case trebuia distrus, deoarece locuitorii nu aveau acte de proprietate. Curtea a anulat ordinul primarului cand locuitorii au intentat o actiune legala, dar Seizova a facut recurs. Curtea Administrativa a aprobat recursul primarului, iar oamenilor le-a dat termen o saptamana sa se mute. Ultimul recurs legal a fost anulat, in timp ce 130 de adulti si 70 de copii care locuiau in Batalova Vodenitsa s-au trezit fara casa. Cateva zile mai tarziu, guvernul bulgar si-a declarat iar angajamentul sa integreze populatia de etnie roma in societate, cand a preluat presedintia Deceniului de Incluziune al Romilor. Bulgaria a devenit a doua tara care a preluat initiativa de a imbunatati situatia pentru cateva milioane de romi.

EVACUARE. Locuintele din Batalova au fost la un pas de demolare

DEMOLARI. In Bucuresti, oamenii incearca sa ii faca pe oficialii Sectorului 1 responsabili pentru demolarea caselor din Chitila Triaj. Reprezentantii organizatiei Romanii Criss contesta faptul ca autoritatile locale aveau dreptul sa ordone demolarea unor case, deoarece casele erau inca subiectul unui litigiu. Cei evacuati au facut o plangere impotriva comportamentului abuziv al autoritatilor. Angajatii primariei au demolat sapte locuinte din zona Chitila Triaj. Politistii insotiti de "mascati" nu i-au lasat pe oameni sa isi adune lucrurile din case. Autoritatile au informat locuitorii imobilelor cu privire la demolare inainte cu o zi.

GHETOIZARE. Batalova Vodenitsa si Chitila Triaj sunt doua exemple unde oamenii saraci ai celor doua tari n-au avut de ales. Bucurestiul si Sofia au fost criticate pentru ritmul lent in adoptarea standardelor legale, politice si economice ale UE. Chiar daca Bulgaria facuse niste progrese pentru integrarea romilor, Comisia Europeana se plangea de modul in care guvernul tratase, problema locuintelor ilegale ale romilor. "Evacuarile fortate au dus la intensificarea acestor tensiuni. Sunt necesare eforturi mai mari pentru a combate toate formele de intoleranta. In Romania sunt totusi cazuri de violenta institutionala cum ar fi raziile facute de politie si evacuarile comunitatii romilor fara sa li se asigure o locuinta alternativa", a avertizat Comisia Europeana.

Cu toate rapoartele critice, incercarea celor doua tari de a se alatura uniunii nu le-a adus prea multe beneficii oamenilor din zonele defavorizate. "Comisia Europeana nu se implica in problema locuintelor, asa cum nu intervine in politica domestica a Bulgariei. Totusi, ar fi bine daca comisia ar face mai multe presiuni asupra guvernului pentru a rezolva aceasta problema. De obicei, reformele in Bulgaria se fac sub presiunea din afara", spune Milen Milanov, seful adjunct al Centrului National Rom "Sfantul George", care conduce un program de dezvoltare a comunitatii in Sofia. Toate aceste lucruri duc la formarea ghetourilor.

GHETOUL BATALOVA. In timp ce oficialitatile Bulgariei visau la aderare, primarul Boyko Borisov dorea o "Sofie curata." Locuitorii ghetoului Batalova Vodenitsa au scapat de demolare, deoarece la data de 28 iunie, cu doua zile inainte de evacuarea programata, patru membri din Parlamentul European l-au avertizat pe prim-ministrul bulgar ca demolarea ar putea dauna imaginii Bulgariei. Presiunea s-a intensificat cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a anuntat guvernul bulgar ca mai multi romi din Batalova au intentat un proces impotriva statului. Raspunsul autoritatilor bulgare a fost unul prompt. Primarul Borisov a anulat ordinul de evacuare la 29 iunie, iar la 3 iulie, Bulgaria a trecut pentru un an la conducerea Decadei Romilor. Ministrul Muncii si Politicii Sociale, Emilia Maslarova, a anuntat formarea unui grup de lucru pentru a imbunatati locuintele romilor din capitala bulgara. Oficialitatile orasului impreuna cu reprezentantii Guvernului, organizatiile rome si parlamentarul Toma Tomov au avut o saptamana pentru a gasi o strategie politica. Consilierii orasului au aprobat mai tarziu planul sustinut de consilierii Radomir Cholakov si Milena Stefanova. Incepand din 2007, orasul va oferi romilor si altor rezidenti terenuri la periferii pentru a construi case la preturi preferentiale. Localnicii spun ca "cinci generatii de oameni saraci au trait aici", de cand stramosii lor au venit din Macedonia. Cand romii s-au stabilit in Batalova acum un secol, pamantul era la periferia capitalei, dar orasul s-a marit si a inghitit cartierul. In prezent sunt in jur de 27 de mii de oameni pe lista de asteptare pentru locuinte a celor cu venituri mici din oras.

RASCOALA. Oamenii s-au revoltat impotriva autoritatilor romane

ZABRAUTI. Ghetoul Zabrauti este format din caminele construite pentru nefamilistii care munceau in Bucuresti. Regimul comunist a vrut sa il demoleze inca din anul 1980. In anul 1989, locatarii caminelor de nefamilisti au fost evacuati, iar blocurile, programate pentru demolare. Proiectul a cazut o data cu comunismul. In primavara anului 1990, Bucurestiul avea o cerere foarte mare de locuinte, in timp ce oferta era aproape inexistenta. Astfel, avea sa renasca un ghetou vechi cu oameni noi. Oricine venea in zona Zabrauti gasea un adapost pe care trebuia sa il transforme intr-o locuinta. In acea perioada, ghetoul nu beneficia de apa, electricitate, gaz sau canalizare. Printr-un program al PNUD de reabilitare a zonei s-a imbunatatit infrastructura blocurilor, s-a bagat apa rece, iar reteaua de canalizare a fost reparata. Dar problemele au continuat. Gunoiul menajer este aruncat pe fereastra, in spatiile dintre blocuri, si lipsa curentului electric persista si acum. In anul 1999 au fost instalate contoare colective, dar datorita consumului ridicat, locatarii nu au putut sau au refuzat sa plateasca facturile de curent. Zabrautiul este in prezent zona cu cel mai ridicat nivel de furt de curent electric din Bucuresti. Politistii au intervenit in zona pentru a stopa furtul de electricitate si de fiecare data au aplicat amenzi de zeci de milioane de lei. In urma cu doua saptamani, Electrica a lasat ghetoul pe intuneric. Oamenii s-au rasculat impotriva autoritatilor, dar s-au linistit rapid cand Gigi Becali a promis ca va plati datoriile catre societatea furnizoare de curent electric.

GHETOUL "TOXIC". In luna septembrie 2004, autoritatile din Miercurea Ciuc au mutat fortat aproximativ 50 de oameni in opt baraci, langa o statie de epurare a apelor reziduale, cu grad de toxicitate ridicat. "Romani Criss a facut o plangere penala impotriva viceprimarului, s-au facut fotografii din care se vede foarte clar cum oamenii au fost mutati langa statia de epurare, unde este un grad foarte mare de toxicitate. Avem si un raport cu documente oficiale prin care Agentia Nationala de Mediu, Protectia Mediului, Inspectoratul de Mediu spun ca asezarea este construita in limita celor 300 de metri. In acel spatiu nu are voie sa fie absolut nimeni, dar din pacate acum sunt zeci de familii", a declarat purtatorul de cuvant al Organizatiei Romani Criss, Cezara David. Viceprimarul Szoke Domokos a spus la o intalnire cu ONG-urile, din vara anului 2005: "Nu stiu, dar eu nu m-as muta acolo. Daca ma intrebati pe mine despre pericolul reprezentat de statia de epurare pentru sanatatea acestora, de ce nu ii intrebati si pe romi despre pericolul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor faptul ca nu isi fac curat in curte". Oamenii au afirmat ca in ultimul an au murit doi copii, unul de 3 luni, respectiv de 4 luni, din cauza toxicitatii mediului. Cazul nu a fost rezolvat.

IGIENA. Zeci de familii isi spala rufele la comun

"SPERANTA". Seriile de evacuari fortate au inceput in 2001, cand fostul primar al orasului Piatra-Neamt, Ion Rotaru, anunta constructia unui nou cartier pentru romi. "Toata politica pe care o spunem noi de evacuare si de mutare a inceput undeva in anul 2001 la Piatra-Neamt, prin construirea unor «locuinte» in fostele ferme de pasari pe care primarul de atunci, Ion Rotaru, le-a facut pentru familiile de romi. Atunci a luat nastere Cartierul Speranta. La inceput era ghetoul F1 si F2, iar acum s-a ajuns pe undeva la F4 si se continua si in momentul de fata", sustine un reprezentant al organizatiei Romani Criss. In decembrie 2004, primarul orasului, Gheorghe Stefan, a mutat aproape 100 de romi din cartierul Gara Veche in Speranta. In ghetoul Speranta este o alta lume, este lasata in urma cu cateva sute de ani, iar timpul sta pe loc. Traiesc si 20 de persoane intr-o camera si dorm pe unde apuca. "Noaptea, sobolanii umbla pe pervazurile geamurilor", se plang locuitorii.

SOLUTII. "Totusi a le acorda locuinte nu este suficient. Mai intai trebuie sa le explicam ce le oferim si apoi sa le dam locuri de munca", spune Dana Varga. Ea argumenteaza ca autoritatile nationale si locale trebuie sa lucreze impreuna la programe informationale si educationale pentru cei care primesc locuinte publice. Si in Bulgaria locurile de munca constituie cheia rezolvarii problemelor cu care se confrunta comunitatile defavorizate. "Daca au slujbe, chiriasii cu venituri mici pot produce bani pentru a plati chiria din propriile resurse si in acelasi timp devin mai atractivi pentru creditori, spune el, argumentand ca statul ar trebui sa se axeze pe angajari mai mult decat pe oferirea de locuinte", spune Georgi Golov, coordonatorul unui program pentru dezvoltare din Sofia. "A gasi solutii cu care oamenii marginalizati si autoritatile sa fie de acord este un proces lung si unul care necesita o analiza atenta, caz cu caz. Primul pas este legalizarea existentei locuintelor de romi. Banii UE nu ar trebui folositi pentru construirea de case noi, ci pentru imbunatatirea celor existente prin infrastructura. Multe din aceste zone nu au apa curenta, canalizare, lumina si strazi pavate", sustine Mihail Georgiev de la organizatia Romani Baht.

BIROCRATIE BULGAREASCA

Politicienii romani si bulgari au adoptat numeroase politici si legi pentru includerea sociala si a locuintelor, dar nu au fost finalizate din cauza suportului financiar. In martie, cabinetul bulgar a aprobat un program de construire a unor locuinte in valoare de 640 de milioane de euro, pe zece ani. Bugetul national suporta 40% din costuri, municipalitatile contribuie cu 17%, iar fondurile structurale ale Uniunii Europene acopera 30%. Restul ar trebui sa vina sub forma de imprumuturi de la institutiile financiare internationale. Programul are scopuri ambitioase: sa construiasca peste 30.000 de locuinte noi pana in 2015 si reamenajarea altor 47.000. Totusi, nu toate fondurile pentru implementarea programului au fost asigurate. De la bugetul bulgar au fost alocati pentru anul 2006-2007 doar 5 milioane de euro. "Nu exista vointa pentru a rezolva problema locuintelor", a mai spus Tomov. Mai multi romi si grupuri pentru apararea drepturilor omului critica guvernele, pentru ca continua sa vina cu solutii temporare, dar niciodata nu merg pana in miezul problemei. Nici autoritatile nationale, nici cele locale nu sunt serioase in privinta grijii acordate locuintelor pentru romi, conform unei declaratii aparute in iulie, facuta de Comitetul Bulgar Helsinki si cateva grupuri de romi bulgari. Activistii din Romania fac aceleasi acuzatii autoritatilor romane.

LEGISLATIE

Autoritatile locale bulgare au folosit deseori trucuri birocratice ca metoda de a scoate problema locuintelor romilor de pe agenda de lucru, conform sefului arhitect din Sofia, Petar Dikov. In Sofia, spune el, autoritatile au putut evita sa faca investitii in zona Kazanluk, unde locuiesc multi romi prin atestarea zonei ca zona industriala. Noul plan al orasului din 2005 este mai bun, spune el, deoarece certifica toate asezarile legale ale romilor. Unele asezari mai mici care au aparut in ultimii ani sunt pe cale sa fie demolate. Georgiev admite ca politica statului asupra imobilelor este prea ambitioasa si nu satisface nevoile locale. Volume mari de planuri si studii se fac incontinuu, dar in final statul construieste zece case, se plange el. Aceste studii se dovedesc in final mult mai scumpe decat locuintele. Caracteristicile locuintelor de romi din Balcani au legatura cu raspandirea mahalalelor - o zona in care traiesc romi nu neaparat saraci. In contrast, cele mai sarace si marginalizate ghetouri s-au format prin migrarea de la sat la oras a romilor fara ocupatii. In vest, procesul de asimilare a inceput cu 40 de ani in urma, cand romii au fost mutati in zone majoritare, spune Georgiev, adaugand ca autoritatile bulgare au ratat incercarea de a adopta aceste politici in anii ’50. Dar acum, fortandu-i pe oameni sa locuiasca in locuri alese de autoritati, acest model este din nou actualizat. Aceasta este cea mai rea solutie posibila care duce la marginalizarea oamenilor, spune Georgiev. Ei locuiesc ca intr-o rezervatie si sunt subiectii unor experimente sociale care le permit expertilor sa-si faca o situatie. Nu vreau acest model implementat in Bulgaria.