x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Gările-mină din Valea Jiului

Gările-mină din Valea Jiului

de Ionela Gavriliu    |    17 Sep 2007   •   00:00
Gările-mină din Valea Jiului
Sursa foto: KARINA KNAPEK/

Intunecate, reci şi pline de umezeală. De jumătate de an, 11 gări din judeţul Hunedoara stau in beznă, iar condiţiile de muncă pentru angajaţi sunt ca in mină. Lumănările şi bateriile de maşină sunt singurele surse de iluminat peronul şi clădirile gărilor, pentru că CFR-ul nu poate plăti Enel o datorie de 3.380 RON.

Intunecate, reci şi pline de umezeală. De jumătate de an, 11 gări din judeţul Hunedoara stau in beznă, iar condiţiile de muncă pentru angajaţi sunt ca in mină. Lumănările şi bateriile de maşină sunt singurele surse de iluminat peronul şi clădirile gărilor, pentru că CFR-ul nu poate plăti Enel o datorie de 3.380 RON.


Impiegaţii şi călătorii care trec prin Valea Jiului au inceput să se roage ca nopţile să fie instelate şi cu lună pentru a nu mai băjbăi prin haltele lăsate fără curent electric. Intr-o noapte ca păcura, un impiegat a avut nenorocul să cadă intr-un canal descoperit chiar lăngă peronul din Lupeni, pentru că gara din oraş arată din luna mai a acestui an ca un mamut orb. Iar călătorii de ocazie şi navetiştii au de luptat in fiecare seară cu haitele de căini ce-şi revendică clădirea părăsită ce a purtat odată numele de gară.


AU REDESCOPERIT FOCUL. "Mai vino iar in gara noastră mică" a devenit o ironie pentru oamenii din Valea Jiului care au drum prin una din gările fără curent electric. Doar cu GPS-ul sau cu ajutorul localnicilor ai şanse să dai de gările din Lupeni, Vulcan sau Petroşani. Singurele lumini pe care le vede peronul din aceste localităţi şi din alte incă opt din Hunedoara sunt cele de la locomotiv, atunci cănd intră un tren in staţie. Din clădirile părăsite şi devastate pălpăie slab la căte o fereastră o lumină galbenă. Impiegaţii de serviciu şi magazinerii stau la lumina lumănării. Cei care locuiesc aproape de gară cară zilnic o baterie de maşină incărcată pentru a avea un bec la care să scrie actele, iar cei de la casele de bilete n-au incotro şi muncesc doar in tura de zi-lumină.


SEZONUL BEZNEI. Orăşelului Lupeni, Dumnezeu i-a dat două gări: una in centru şi una unde se termină blocurile, pe un cămp: Lupeni şi Lupeni-Haltă.

La gara din centru, pe partea dinspre stradă, e lumină din belşug - acolo e un bar in care navetiştii se incălzesc cu o cafea sau cu o băutură. Cum treci prin gang şi ajungi in faţa gării, pe peron, se face intuneric. Casele de bilete sunt părăsite, nu se vede o luminiţă nicăieri. "Vine o doamnă doar o dată pe zi să văndă bilete la casă, pe la ora două", ne explică amabil un navetist. Dar să nu ne facem probleme, că aceia care nu apucă să-şi ia bilete atunci pot cumpăra fără probleme de la "naş". Printre cei căţiva călători de seară părerile sunt impărţite cu privire la data de la care nu mai e curent in gară. O doamnă ne asigură că de cel puţin 2-3 ani gara stă in beznă. Navetistul o contrazice şi spune că doar pe vremea lui Ceauşescu era curent in gară şi oamenii puteau aştepta trenurile in sala de aşteptare incălzită şi luminată. Nu e de mirare că părerile sunt impărţite. Din 2000 incoace, Enel a umblat la intrerupător aproape in fiecare an căteva luni bune din cauza datoriilor acumulate de CFR. Numai anul trecut sezonul beznei a durat din luna mai pănă in luna septembrie la Lupeni.


ROMANTICI. In a doua gară a oraşului minier ajungi după multe incercări şi nedumeriri. Cum să fie clădirea aceea uriaşă, cu geamurile sparte, cu holurile părăsite şi fără un fir de lumină, la capătul unui drum nămolos, o gară? Intrăm cu teamă in clădirea desprinsă din filmele de război, fără geamuri, cu afişe electorale atărnănd jupuite, cu anunţuri cu termenul de valabilitate expirat de luni bune. După ce trecem prin "filtrul" căinilor care au luat in stăpănire peronul, dibuim o uşă pe sub care pălpăie o lumină slabă. Aici stă liniştit impiegatul de serviciu, nea Loţi, şi scrie preocupat nişte hărtii la lumina a două lumănări pe sfărşite, infipte intre butoane. Pentru că nopţile au inceput să fie mai lungi şi mai reci, intr-o sobă de tablă arde focul. "Aşa stăm de 6 luni, la lumănare. Noi le cumpărăm, cine altcineva? Iar lemne de foc facem rost de la particulari, căci nu mai avem căldură", explică resemnat impiegatul, arătănd spre caloriferele incremenite din spatele scaunului pe care stă. In gara rece şi intunecată ca o mină nu a ajuns nici un zvon cu privire la termenul la care se va da drumul la curent. Oamenii speră să se repete măcar povestea de anul trecut, cănd la Lupeni nu a fost curent patru luni, dar intr-un final, toamna, s-a făcut lumină.


In camera de vizavi stă la lumina unui bec atărnat de o baterie de maşină magazinera. Cu degetele chircite de frig, scrie nişte cifre intr-un tabel. "Suntem nişte romantici", spune ironic, in timp ce se indreaptă spre un dulap din care scoate lumănări de diverse forme şi mărimi pentru a ne arăta "proviziile" de fiecare noapte. Femeia poartă o bundă groasă ca să facă faţă celor căteva grade peste 0 şi merge cu spatele ţeapăn. "Mi-am nenorocit rinichii in frigul ăsta. Aici nu am sobă să mă incălzesc, bateria o incarcă o colegă care stă mai aproape de gară ca să avem lumină. Mai alternăm şi cu lumănări cănd se descarcă", prezintă intreg ritualul unei ture de noapte, care durează de la 7 seara la 7 dimineaţa. La Gara Lupeni lucrează 15 oameni, care se roagă să pice căt mai rar in tura de noapte, timp in care cinci trenuri ajung să oprească in gara pustiită.


INCEPUTUL SFĂRŞITULUI. Dezastrul a inceput aici o dată cu disponibilizările masive ale minerilor din Valea Jiului. Sărăcia i-a impins pe unii să fure instalaţia şi să o văndă bucată cu bucată la fier vechi. Numai lăngă staţie sunt vreo patru centre de colectare a fierului vechi. "Dacă cineva ar duce la un astfel de centru un vagon luat din gară, nu l-ar intreba nimeni de unde l-a luat, dacă i-a crescut in grădină sau nu", spune un localnic. Cănd nu a mai rămas nimic de furat din gară, hoţii s-au orientat spre cuplele care leagă vagoanele. Cuplele costă in mod normal in jur de 600 de lei, la fier vechi ele nu valorează mai mult de 10 lei.


La Petroşani situaţia e ceva mai bună decăt la Lupeni. Clădirea gării este şi ea inchisă şi intunecată, dar Primăria a montat doi stălpi care luminează peronul. CFR Călători nu a fost atăt de afectat, pentru că sala de aşteptare şi biletele au o clădire nouă chiar lăngă vechea gară. In schimb, ca şi la Lupeni, ca să-ţi dai seama in ce gară eşti trebuie să ai o lanternă sau să intrebi pe cineva care cunoaşte zona. In aceeaşi situaţie sunt şi alte gări şi halte din Hunedoara: Livezeni, Vulcan, Bărbăteni, Băniţa, Crivadia, Merişor, Peştera Bolii. Gara Orăştie a fost reconectată de curănd, iar Hunedoara şi Brad sunt in curs de reconectare.


La Lupeni, angajaţii CFR işi aduc aminte de vremurile bune ale gărilor in care muncesc de zeci de ani: erau patru case de bilete, agenţie de voiaj chiar, sală de aşpteptare pentru mame cu copii. Acum nici măcar un bilet nu mai poţi cumpăra din gară. Trenurile care treceau prin micul oraş minier făceau legătura dintre Valea Jiului şi Bucureşti, Timişoara sau Mangalia. "Unde sunt vremurile cănd mergeau minerii cu trenul direct pe litoral?", se intreabă şeful de gară din Lupeni, uimit şi el cum in căţiva ani s-a ales praful de locul lui de muncă.

Datorii care sting lumina

Situaţia gărilor fără curent electric a fost explicată de reprezentanţii CFR ca fiind in curs de rezolvare. "S-au plătit datoriile şi penalităţile către Enel. Dacă nu e curent momentan in gară inseamnă că n-au intrat incă ordinele de plată. Situaţia gărilor in intuneric n-a durat mai mult de două luni", a spus inginerul Ion Stoicescu, şeful diviziei tehnice din cadrul Regionalei CFR Timişoara. De la Enel răspunsul a fost un pic altfel. "In ultima perioadă, CFR a achitat o mare parte din sumele restante, astfel incăt Gara Orăştie e reconectată, iar Hunedoara şi Brad in curs de reconectare. Celelalte gări vor avea curent după achitarea integrală a facturilor restante, a penalităţilor şi garanţiilor care se percep consumatorilor rău-platnici deconectaţi", a declarat directorul general Enel, Mario Coni. Conform Enel, CFR nu a dat nici un termen pănă la care şi-ar putea plăti toate datoriile. CFR este cel mai mare debitor al Enel Energie, datoria fiind de 44 de milioane de euro la nivelul intregii ţări - consum fără penalităţi. Datoriile s-au acumulat din august 2004. In judeţul Hunedoara datoria CFR este de 3.380 RON.

×
Subiecte în articol: reportaj enel gară lupeni curent valea jiului gar