Calimari de brau si inele sigilare din secolul al XVIII-lea, pana de scris din aur a lui George Baritiu, tocul pentru scris atribuit lui C.A. Rosetti, calimara de la Divanul Ad-hoc, trusa pentru desen a domnitorului Al.I. Cuza, pana de scris, din aur, a regelui Carol I, toate acestea se regasesc in expozitia 'In memoria timpului, instrumente in arta scrisului', la Muzeul National Cotroceni.
Pana la sfarsitul lunii august, expozitia 'In memoria timpului, instrumente in arta scrisului' isi asteapta vizitatorii dornici de a afla povestile unor obiecte incarcate de istorie. Instrumente de scris, celebre prin faptul ca au apartinut unor personalitati importante din viata politica, sociala si culturala romaneasca sau pentru ca reprezinta piese de exceptie pentru epoca lor. Mape de birou ale regelui Carol I, ale reginei Elisabeta si principelui Nicolae, tocul folosit de Ion C. Bratianu la Congresul de la Berlin, in 1878, creionul din aur al maresalului Alexandru Averescu, biroul de lucru al lui Nicolae Iorga, trusa de birou a lui Petru Groza etc.
Atmosfera de odinioara, in care scriau la birourile lor, marii clasici ai literaturii romane - Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, St. O. Iosif, Alexandru Macedonski, George Cosbuc, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, George Calinescu, Alexandru Bratescu-Voinesti este recompusa prin expunerea obiectelor de birou care le-au apartinut: tocuri cu penita, calimari, coupe-papier, press-papier, mape de birou, stilouri insotite de manuscrise, sau de una dintre cele mai importante inventii ale lumii moderne, masina de scris, toate marturisind ca scrisul poate fi o pasiune, dar si o arta. O arta care a evoluat datorita dezvoltarii tehnologiei.
Obiecte 'pretioase'
Fiecare obiect prezent in expozitie are in spate o poveste impresionanta si foarte interesanta.
Astfel, aparitia primului instrument de scris dateaza din anul 1565 datorita neamtului -elvetian Conrad Gesner. Un grafit a fost introdus intr-o bucata de lemn. Numele de grafit vine din greaca de la cuvantul raphein care inseamna 'a scrie'. Grafitul lasa un scris mai intunecat decat plumbul, dar este atat de moale si de fragil, incat trebuie introdus intr-un suport de lemn. Asa s-a nascut creionul din lemn. Taria creionului depinde de cat lut pastreaza grafitul (lutul era folosit ca liant). Mijlocul unui creion inca se mai numeste 'plumb', desi el este facut din grafit netoxic.
Astazi, fabricarea creioanelor are la baza principiul inventat de N.J. Conte. Istoria tiparului isi are originile adanc implementate in istoria scrisului ca forma de manifestare a comunicarii gandurilor, sentimentelor si dorintelor oamenilor, din cele mai vechi timpuri. In zorii culturii omenesti nodurile pe sfoara, betigasele sau pietrele de diverse forme si dimensiuni exprimau intr-o forma materiala cuvantul.
Un alt obiect din expozitie, pana de scris a fost folosita ca instrument de scris in jurul anului 500 i.h. Uscate si curatate, cele mai folosite pene erau cele de gasca, lebada sau curcan, intrucat tubul gros al penei mentinea cerneala, iar pana era usor de manuit. Varful penei era curatat de fulgi si ascutit cu un cutit, dupa care despicat, pentru a permite cernelii sa se prelinga uniform.
Tocurile cu penite care se inmuiau in cerneala, ca acelea folosite de scolari pana in anul 1960, erau compuse dintr-un betisor de lemn, suportul metalic al penitei si penita propriu-zisa care se putea inlocui. Penitele din zilele noastre au varful intarit cu metale dure, precum osmiumul sau platina.
In expozitia de la Muzeul National Cotroceni se afla si cerneala rosie care a apartinut scriitorului Ion Vinea, pastrata uscata sub forma de pastile. Cerneala rosie obtinuta din cinabru este semnalata la 2500 i.Chr. Papirus, pergament si hartie, cerneala si creion au fost precursorii la ceea ce urma sa fie una din cele mai importante inventii ale umanitatii si anume tiparul.
Pentru a descoperi si alte povestioare si a afla cat mai multe despre obiectele care au apartinut unor personalitati importante, expozitia va mai asteapta pana la sfarsitul lunii august.