x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La prăşit printre andive

0
Autor: Carmen Preotesoiu 18 Oct 2007 - 00:00
La prăşit printre andive


Sunt singurii din ţară care deţin secretul. Produsul lor concurează cu cele mai rafinate delicatese. Oamenii din comuna Gherăieşti, judeţul Neamţ, trăiesc de mai bine de 80 de ani din cultivarea andivelor. Dacă in trecut nu era om care să nu cultive preţioasele legume, acum se impuţinează mereu, din cauza muncii grele şi migăloase, dar şi a lipsei de angrosişti care să le cumpere marfa la un preţ demn de munca lor.


De-ndată ce ogoarele incep să fie impănzite de frunze mici şi verzulii oamenii din Gherăieşti nu mai au somn. Cu noaptea in cap, işi pun săpăliga la spinare şi iau drumul cămpului. Căci toată avuţia lor este in sămănţa aceea azvărlită in pămănt, de cum primăvara intră in luna aprilie. Asemenea cărtiţelor, se tărăsc in genunchi printre răsaduri, scormonind cu măinile şi, arareori, cu hărleţul fiecare fir de buruiană care le invadează cultura. Nu au şcoli inalte, nu au ieşit in lume decăt in pieţele bucureştene, nu ştiu prea multe despre mersul ţării şi nici de promisiunile politicienilor nu le prea pasă. Şi de ce şi-ar mai chinui mintea cu vreo reţetă a succesului, cănd ei, de fapt, au descoperit leacul care i-a vindecat de sărăcie: cultivarea andivelor.


PLANTÃ... CU DICHIS. Oamenii din Gherăieşti se pot măndri că au ceva ce doar Franţa, Spania sau altă ţară cu mare putere financiară posedă. Andivele, "fructe crescute in copaci", după cum le consideră unii tineri bucureşteni care văd pentru prima oară leguma lunguiaţă şi albă, constituie adevărate delicatese pentru lumea bună, dar mai ales instărită, a marilor oraşe. Căci un lucru e cert: nu oricine işi permite să dea peste 100.000 de lei vechi pe 4, 5 "păpuşoi", după cum ii numeşte tanti Silvia, una dintre cele mai destoinice şi mai pricepute in a brodi cele mai gustoase andive, pentru a fi taman bune pentru salatele unse cu un pic de ulei de măsline, atăt de savurate mai ales de generaţia a treia. "Nu oricine ştie să aibă grijă de ea. Nici prea multă apă, nici prea puţină, nici prea multă căldură, nici prea puţină, nu trebuie stropită cu nimic şi, cu toate astea, trebuie să ai grijă să nu intre dăunătorii in ea", enumeră inginerul agronom Silvia Tamaş condiţiile care trebuie indeplinite. Şi dacă astea ar fi suficiente, nu s-ar mai codi orăşenii care vin in vizită la Gherăieşti, dornici de imbogăţire rapidă cu afacerea de andive. Cănd aud că din primăvara asta pănă in primăvara cealaltă nu trebuie să ieşi din răndurile de andive, că an de an trebuie să schimbi pămăntul pe care ai cultivat ultima oară, şi apoi să ştii cănd să le uzi, dar şi cănd să le scoţi din pămănt, mai toţi, speriaţi, fac cale intoarsă.


BORDEIE PENTRU ANDIVE. Tanti Silvia are 53 de ani. Şi, de cănd era de-o şchioapă, tot printre andive a crescut. A văzut la tatăl ei cum semăna planta şi nu uşor i-a fost să prindă secretul unei culturi bogate. "Semănăm cu calul, apoi vine perioada de scărit, un fel de praşilă cu săpăliga, după care urmează răritul, praşila cu sapa, combaterea dăunătorilor", enumeră femeia muncile pe care le face pănă ajunge la scoaterea legumelor din pămănt. Iar toamna vine parcă momentul cel mai dificil, nu atăt pentru că ar fi munca mai multă, ci mai cu seamă pentru că atunci se văd talentul şi indemănarea omului. Toamna se sapă in adăncul pămăntului bordeie acoperite cu acoperiş de paie in care se aşază andivă lăngă andivă, după ce in prealabil au fost curăţate fiecare in parte de frunze, verificate dacă sunt bune pentru sămănţă sau pentru măncare. Astfel, aşezate ca la expoziţie, andivele se inşiră una după alta, oblic, după care peste ele se presară un strat de pămănt, apoi altul de andive pănă ce bordeiul se umple, iar in creştetul lor se pune strat inalt de pămănt stropit cu apă, atăt căt trebuie, pentru ca rădăcinile ingropate in ţărănă să prindă viaţă şi să se formeze astfel andiva.


TE SCOATE DIN SÃ...RÃ...CIE. Tanti Silvia are ochii ageri şi măinile aspre. Pentru a avea grijă de andive a lăsat orice treabă. Zice ea, fără sfială: "Dacă nu erau andivele istea, apăi nu mai făceam io nuntă la fiică-mea, tocmai in Bucureşti, şi nici case nu mai inălţam. După 30 de arii de pămănt, anul trecut am scos cam 120 de milioane de lei vechi. Ce alte legume imi aduceau atăţia bani?". "De-ndată ce ele trec prin perioada de răcire, scoatem rădăcinile din pămănt şi le băgăm in bordei. Acolo, in pămănt, timp de 40 de zile facem foc cu lemne, in sobă, şi zi şi noapte trebuie să avem grijă să aibă temperatura constantă de vreo 25 de grade. Dacă incepe să se aşeze un strat alb ca o păclă deasupra pămăntului din bordei, e clar că a dat mucegaiul in ele, iar cultura poate fi compromisă", dezvăluie tanti Silvia unul dintre secretele andivelor. Secretele sunt multe, iar dacă in trecut aproape toată comuna era cultivatoare de andive, acum dacă mai sunt 800 din 7.000 de oameni, căţi numără localitatea. "Tinerii ar face orice, numai la andive nu s-ar băga, că tare-i greu să stai un an intreg numai pe cămp, iar dacă dă Dumnezeu ca acum o secetă, nu se face nimic", spune agronomul comunei. Silvia Gherghel este poate printre puţinii, dacă nu singura, care au reuşit să aibă anul acesta o cultură frumoasă. Şi asta nu pentru că Dumnezeu ar fi făcut o minune in cazul ei, ci pentru că, avănd acei căţiva ari in grădină, a reuşit să ude. Bucuria-i mare, mai cu seamă că numai ei, gherăieştenii, ştiu căt de muncite sunt palmele lor, dar şi căt de mulţi bani investesc. Numai un kilogram de sămănţă autohtonă depăşeşte suma de două milioane de lei vechi iar cea străină ajunge şi la cinci milioane de lei vechi. "Nu mai pun la socoteală erbicidele, curentul, lemnele de foc, care ne usucă, şi nici munca mea", se vaită femeia.


"TRADIŢIA COMUNEI SE PIERDE". Priveşte lung in zare, işi şterge fruntea de sudoare, respiră greu. De cănd se ştie, tot la andive a muncit. Cum ar putea să renunţe, cănd supărarea sa este că tradiţia cultivării andivelor este pe cale de dispariţie? Şi tot ea se consolează cu voce scăzută: "Apăi, pănă ’om putea, tot ’om cultiva. Dumnezeu să ne ţină zdraveni". Bordeiul lui tanti Silvia este inceput. Femeia mai are un pic şi trebuie să scoată rădăcinile din pămănt. Işi scuipă in palme, apucă hărleţul şi incepe, asemenea unui bărbat, să sape adănc, ca nu cumva vremea culesului să sosească şi bordeiul să nu fie pregătit. Căci, pentru tanti Silvia, ca şi pentru mulţi dintre gherăieşteni, un lucru este cert: soarta familiei sale se află in păpuşoii aceia lunguieţi şi albicioşi, "măndria comunei".


De la capăt

Sămănţa de andivă, "Cicoare de Bruxelles" cum este ea numită, a fost adusă in Gherăieşti prin anii ’30 de directorul Fabricii de Zahăr din Roman, un cetăţean belgian. Printre puţinii care s-au incumetat atunci să planteze seminţele a fost şi nea Dumitru. Omul merge la Bucureşti de 50 de ani, dar nu cunoaşte decăt un singur drum: Gara de Nord - Piaţa Obor. Pleacă mai cu seamă iarna, prin preajma Crăciunului, cu sute de kilograme de andive, aşezate una lăngă alta, ca şiragurile de perle in cutii mari, şi nu are decăt un singur gănd: să dea mai repede marfa, "că, dacă o ţii mai multe zile la lumină, andiva se deschide, se usucă şi nu mai are acelaşi gust". De vreo trei ani s-a lăsat, după ce a fost printre primii cultivatori din comună. Sumele mici, de doar 20.000 de lei vechi pe kilogram pe care i le oferă angrosiştii, cu plata peste 30-40 de zile de la livrarea mărfii, l-au dat inapoi. Acum insă ii e dor să mai cureţe la "păpuşoi" şi să sape la bordeie in care să-i adăpostească pe timp de iarnă. Şi nu mai stă pe gănduri şi aruncă vorba hotărăt: "La anul mă apuc iar să cultiv vreo 10-15 arii, pănă mai pot să-mi ajut şi io copiii cu nişte bani" şi ne arată imensitatea de casă pe care fata, plecată in Italia, a inceput să o construiască. Soaţa sa tanti Elisabeta, de 78 de ani, nu se dă in lături, mai ales că tot satul ştie că este de neintrecut cănd vine vorba despre ingrijitul plantelor.


Citeşte mai multe despre:   reportaj,   cănd,   tanti,   andive,   pamant,   silvia

 



Mai multe titluri din categorie

Povestea cafelei adevărate

Povestea cafelei adevărate
Galerie Foto Zvonurile se adeveresc. Va urma o criză a cafelei. Producțiile compromise din America de Sud vor duce la o adevărată criză a cafelei și mai ales a cafelei de calitate. Costa Rica este, însă, apărată de acesta...

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%
Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna septembrie, ajungând la pragul de 4%, după ce în luna august aceasta atinsese 3,24%. Potrivit datelor publicate de...

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19

Vești bune pentru asigurați: au fost incluse despăgubiri și pentru COVID-19
Unele firme de asigurări au schimbat regulile în privința plății daunelor în pandemie. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) anunță că au fost deja plătite...

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 

Partenerul de viață al Elenei Udrea și-a închis una dintre afacerile imobiliare 
Galerie Foto Afacerile din domeniul imobiliar deținute, pe persoană fizică, de partenerul de viață al fostei „blonde de la Cotroceni” par să scârțâie din toate încheieturile. Adrian Alexandrov și-a lichidat, recent,...

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...
Serviciul de email marketing furnizat de