Recenta măsură a Guvernului Bolojan privind creșterea impozitelor pentru toate categoriile de mașini, indiferent la ce sunt ele folosite, lovește direct în apicultori. Ei s-au trezit peste noapte că au de achitat impozite foarte mari pentru autovehicule utilizate exclusiv pentru transportul stupilor. Deși s-au adresat premierului Ilie Bolojan printr-o adresă în care îi explică acestuia situația și îi cer ca Guvernul să respecte prevederile Codului Fiscal, de la cabinetului acestuia nu a venit niciun răspuns. Odată cu eliminarea din Codul Fiscal a facilității pe care o aveau, s-au trezit că impozitarea este și diferențiată, unii fiind taxați după capacitatea cilindrică, iar alții după masa mașinii, acestea fiind practic asimilate cu camioanele de transport marfă care rulează aproape zi de zi pe șosele. Apicultorii spun că mierea nu mai este o afacere pentru ei, ci doar pasiune, în condițiile în care statul nu-i ajută cu nimic. Pe de altă parte, ei se luptă cu importurile masive de miere ieftină, dar de slabă calitate, iar de anul acesta vor trebui să facă față și importurilor masive din Ucraina. La orzionat, mai apare o problemă pentru ei. Intrarea în vigoare a acordului comercial UE – Mercosur.
Asociația Crescătorilor de Albine din România, în calitate de organizație reprezentativă a apicultorilor la nivel național, a cerut Guvernului analizarea posibilității reintroducerii autovehiculelor utilizate exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral și omologate ca atare (apicole) în categoria autovehiculelor scutite de la plata impozitului, în conformitate cu prevederile art. 469, Scutiri, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Autovehiculele utilizate în activitatea de pastoral apicol au un regim de exploatare strict profesional, fiind folosite pentru transportul stupilor între vetrele permanente și zonele de cules, deci având o destinație unică și clar definită, indispensabilă desfășurării activității apicole, spun apicultorii și, în aceste condiții, ei au beneficiat până acum de scutiri de la plata impozitelor auto.
![]()
Sunt doar 4.000 de mașini speciale înregistrate
„Considerând perioada foarte dificilă pe care o traversează activitatea apicolă începând cu anul 2022 din cauza concurenței neloiale din partea produselor apicole extracomunitare, a mortalităților de peste 50% din primăvară și a lipsei producției din acest an, reinstituirea acestui impozit va determina un declin și mai accentuat al apiculturii românești. Datorită acestor considerente la nivel național sunt înmatriculate mai puțin de 4.000 de astfel de autovehicule. Acest număr redus evidențiază faptul că impactul bugetar al unei eventuale scutiri de la plata impozitului ar fi limitat, în timp ce beneficiul economic și funcțional pentru sectorul apicol ar fi semnificativ”, se arată în adresa transmisă premierului și semnată de către președintele Asociația Crescătorilor de Albine din România, Răzvan Coman.
De asemenea, aceste autovehicule parcurg, în medie, un rulaj anual foarte redus, de regulă între 1.000 și 2.000 km pe an, în multe cazuri chiar sub acest prag. Gradul scăzut de utilizare, caracterul sezonier al deplasărilor și lipsa unei exploatări intensive le diferențiază net de autovehiculele utilizate în transportul rutier clasic sau în alte activități economice, mai explică apicultorii.
„Totodată, apreciem că o astfel de scutire ar trebui să fie reglementată în mod unitar la nivel guvernamental, prin acte normative cu aplicabilitate națională, și nu lăsată la nivelul autorităților administrației publice locale. Reglementarea la nivel de consiliu local ar putea conduce la tratamente neunitare, diferențe de aplicare de la o unitate administrativ-teritorială la alta și la apariția unor inechități între apicultori, în funcție de localitatea de domiciliu fiscal. Având în vedere rolul esențial al pastoralului în menținerea producției apicole, în polenizarea culturilor agricole și în susținerea biodiversității, considerăm că introducerea acestor autovehicule într-o categorie exceptată de la plata impozitului ar reprezenta o măsură echitabilă, proporțională și în deplină concordanță cu principiile de eficientizare a resurselor publice prevăzute de legislația în vigoare”.
Din scrisoarea adresată de apicultori premierului
Până anul trecut, în Codul Fiscal era prevăzută scutirea de la plata impozitului auto pentru aceste mașini speciale omologate la Registrul Auto Român (categoria M2), dar de anul acesta facilitatea a dispărut. Odată cu aceasta mașinile pentru transportul stupilor cu o masă mai mică de 12 tone sunt taxate în funcție de capacitatea cilindrică, iar cele peste această greutate în funcție de masa lor, fiind asimilate astfel mașinilor de transport marfă. „Noi nu mergem cu mașinile foarte puțini kilometri și nu mai mult de șase luni pe an. Acum unii dintre noi s-au trezit că au mașinile asimilate cu cele de transport marfă care rulează zilnic. Dacă până anul trecut eram scutiți de plata impozitului auto, acum avem de plătit sume mari. De exemplu, pentru o mașină de 7,5 tone, taxa se duce spre 1.200 de lei”, ne spune un apicultor.
„Mierea s-a vândut anul trecut cu 10-11 lei/kg. Anul acesta trebuie să vând 400-500 kg de miere ca să acopăr doar cheltuielile legate de impozitul pe mașină, asigurarea auto, inspecția tehnică periodică, taxa de drum. Dacă nu ar fi pasiunea, în România nu s-ar mai face apicultură. Nu este o afacere, nu se poate trăi din asta”.
apicultor din județul Buzău
Piața este inundată de falsuri
Apicultorii români au pierdut foarte mult din piața internă, din cauza importurilor ieftine și de o calitate mai slabă. Cele mai multe vin din China și ele și-au făcut rapid loc pe rafturile supermarketurilor. Mulți apicultori spun că de multe ori mierea slab calitativă venită din China este amestecată cu mierea românească de bună calitate de către angrosiști și, ulterior, vândută mai departe ca miere românească, inducând astfel în eroare consumatorii casnici. Mierea românească curată își face loc tot mai greu în rețelele de magazine, fiind preferată mierea mai ieftină, dar și mai slab calitativă venită din import. De exemplu, sub o etichetă de miere de salcâm, de exemplu, care ar trebui să conţină cel puţin 25% polen, unii vând în ţară miere polifloră ieftină, de o calitate îndoielnică, amestecată cu miere din import. Foarte multe produse conţin adaosuri de falsificare, greu de identificat la gust, spun apicultorii. Linguriţa de miere pe care unii o consumă ca medicament poate conţine glucoză industrială, amidon sau gelatină, periculoase, în special, pentru bolnavii de diabet.
Vremuri tot mai grele
Problema generată de concurența neloială a importurilor se suprapune peste cele legate de schimbărilor climatice, absenţa unui sprijin financiar din partea statului şi lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone. Recent, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Răzvan Coman, spunea că pierderile de producţie din 2025 au depăşit în unele zone 50%, iar mulţi apicultori se gândesc să renunţe la meserie. În paralel, TVA-ul ridicat pentru zahărul utilizat ca hrană pentru albine şi preţurile de dumping la mierea importată pun o presiune suplimentară pe un sector esenţial pentru biodiversitate. Dacă într-un an normal România producea între 20.000 şi 25.000 de tone de miere, în 2025 abia s-a ajuns la o treime din această cantitate.
La orizont, o nouă problemă
Odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE – Mercosur, problemele apicultorilor români se vor agrava. Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, acordul vine într-un moment extrem de tensionat, pentru că în prezent UE importă circa 160.000 de tone de miere pe an din afara Uniunii, iar circa 24.000 de tone provin din țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay). Conform acordului, UE va importa din aceste țări 45.000 de tone de miere fără taxe vamale. Această cantitate va fi introdusă treptat, pe parcursul a cinci ani și reprezintă 10% din consumul anual de miere din UE.
Importurile din Ucraina cresc cu 58% de anul acesta
Situația s-a complicat și mai mult odată cu intrarea în vigoare de anul acesta a acordului cu UE - Ucraina, care permite creșterea cu 58% a cantității de miere intrate în spațiul comunitar din această țară, fără taxe vamale, de la 6.000 de tone la 35.000 de tone. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România spune că este o problemă în plus cu această miere, pentru că Ucraina este recunoscută ca un punct de tranzit pentru mierea adulteră provenită din Orientul Îndepărtat.



