x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Reportaje Mai ceva ca la hotel - Azil de lux

Mai ceva ca la hotel - Azil de lux

de Veronica Micu    |    Ovidiu Ciutescu    |    27 Ian 2007   •   00:00
Mai ceva ca la hotel - Azil de lux
ULTIMA STATIE - O mie de euro pe luna pentru fericirea parintilor
Daca pentru unii batranetea inseamna abandonarea intr-un camin mizer, unde supravegherea este minima, iar ingrijirea lasa de dorit, altii isi traiesc ultimii ani din viata in lux. Tot intr-un camin, dar in conditii mai ceva ca intr-un hotel de top. Costul este si el pe masura: 1.000 de euro pe luna!

Pe Strada Ciacova nr. 9, din Sectorul 1, intr-o cladire moderna, s-a deschis la mijlocul anului 2005 un centru medical de ingrijire si asistenta. Dupa multi ani petrecuti in strainatate, cea care a dat nastere acestui proiect, dr. Maria Diaconescu, medic specialist in medicina interna, geriatrie si gerontologie, ne-a povestit ca a vrut sa dezvolte si in Romania sistemul de ingrijire si asistenta occidental. Mai precis, sa ofere confort maxim batranilor, care doresc un camin cu o ambianta familiala in care sa-si petreaca fericiti ultimii ani din viata.

PROIECT. Maria Diaconescu a pus pe picioare caminul privat in trei luni. Are 50 de locuri, toate fiind ocupate aproape permanent. Copilul plateste 25 de euro pe zi, iar parintele beneficiaza de cabinete medicale cu personal de specialitate, servicii de ingrijire si recuperare, asistenta medicala geriatrica, neurologie, ortopedie, psihiatrie, fizio-kinetoterapie si laborator de analize medicale. In fapt, clinica reprezinta realizarea in mod real a temei pe care a avut-o la sustinerea doctoratului. Mai mult, in momentul internarii, pacientii primesc halate, papuci, prosoape si produse de igiena personala. Camerele au cate trei paturi fiecare. Sunt luminoase si parfumate, cu mobilier nou, frigidere, tablouri, televizor si radio, depinde ce vrea fiecare. Ca acasa.

ATENTIE. Pensionarii sunt rasfatati precum copiii

Pana la ora 9, cand se serveste micul dejun, infirmierele ii spala, ii imbraca si le administreaza medicamentele. Unii sunt atat de bolnavi ca abia se mai pot ridica din pat. Altii sunt doar obositi. Doamna Ana este sanatoasa tun, desi mai are putin si face 90 de ani. Singurul ei neajuns este varsta. In rest, n-are nimic: "Unii ar zice ca m-am plictisit de viata. Eu, din contra, gratie copiilor care imi platesc internarea, ma simt iar vie!". Majoritatea celor care "locu-iesc" aici se descurca si mananca singuri, dar sunt si cazuri in care ajutorul infirmierelor este mai mult decat necesar.

DIFERENTE. Cei 50 de batranei se simt mai bine ca acasa. "In nici o camera nu stau mai mult de patru persoane. Fiecare trebuie sa fie foarte bine ingrijit. Eu am lucrat si intr-o institutie de stat si stiu ce inseamna sa te ocupi de 400 de batrani. Calitatea serviciilor scade. Cu cat sunt mai multi, cu atat ingrijirea este mai deficitara. De aceea, am preferat ca acest camin sa nu depaseasca 50 de locuri. In acest fel, fiecare batran beneficiaza de atentie maxima din partea noastra", explica directoarea Maria Diaconescu. Pentru ca e frig, acum nu mai ies asa des prin curtea cu flori suspendate si bancute. Stau fiecare, ba in camere, uitandu-se la televizor, ba in holurile amenajate cu canapele si fotolii. Aproape toti au avut cariere de succes. Deapana amintiri, se gandesc la copiii pe care abia asteapta sa-i vada. R.P. este un fost mare profesor in dreptul penal romanesc si ii vrajeste pe colegi cu amintirile: "Bonjur, dragilor. Despre mine... hai sa va spun ce-mi place doar. Imi place sa-mi amintesc de mama si de tata. Mama a fost printesa in Belgia, iar tata avocat celebru in Tg. Jiu. Si mai am un baiat foarte de treaba". "Sunt bucurosi ca sunt aici. Nu sunt niciodata singuri. Vorbesc intre ei, se simt ca-ntr-o familie mare. Au activitati si nu se plictisesc. Li se fac masaje si sunt rasfatati", spune directoarea.

ANTREN. Atmosfera de familie din camin tine locul celor dragi de acasa

VEDETELE DE ALTADATA. T.I. are 79 de ani. In tinerete a fost un simplu functionar public. Are sotie, are copii, dar are ghinionul de a suferi de o boala incurabila: dementa Alzheimer. Cand il privesti pare un copil. O mana de carne si oase pentru care timpul ramas pare doar un chin. Abia mai vorbeste. A mai fost internat in acest camin in urma cu un an: "A fost bine. Am crezut ca m-am vindecat. Am plecat acasa pe picioarele mele. Cu bastonul in mana si palaria pe cap. Acum m-au adus ai mei aici pe targa. Incep sa-mi revin. E bine. Aici lumea se pricepe la boala mea, dar timpul trece altfel. Mai vorbesc cu domnu’ procuror, cu domnu’ profesor universitar, mai aflu de la ei lucruri de care n-am auzit niciodata. Cu ajutorul lui Dumnezeu poate ma pun iar pe picioare". Multi dintre batrani au jucat roluri importante in viata publica din Romania, iar altii au copiii in functii importante. Despre "vedetele" de aici, personalul clinicii nu vrea sa vorbeasca: "E secret numele lor. Asa ne-au cerut prin contractele incheiate". Doamna D.E. are 76 de ani. Este fost profesor universitar. Baiatul ei este ziarist in SUA si scenarist colaborator la multe din filmele turnate peste ocean.

"M-au adus aici dintr-o nimereala. Am suferit un accident vascular care a avut multe efecte secundare. Am fost bine ingrijita de profesorul Serbanescu la Neurologie Colentina, dar el a trebuit sa plece nu stiu unde. Asa am primit recomandarea pentru acest loc. Sase luni au fost suficiente pentru a redeveni om!". Una dintre provocarile pe care aceasta clinica le va avea se va produce peste doua luni. In momentul in care realizam reportajul, o doctorita din Elvetia discuta internarea tatalui. "Are 82 de ani si sufera de o forma de dementa. Mai precis a uitat limba pe care o vorbeste in Elvetia. Si el a fost tot medic in aceasta tara. Acum vorbeste doar romana, iar familia are probleme de comunicare cu el. Va trebui sa incercam sa-l facem sa-si reaminteasca limba pe care a invatat-o acolo!".

SATISFACTIE
"Desi cu intarziere va felicit si va multumesc, cred ca am avut mare noroc sa va intalnesc. Nu am vazut inca o institutie similara, cu un concept atat de complex. Va admir sincer!"
Mirela Barben
doctor geronto-psihiatru Biedenkopt, Germania
SPERANTE
"Din pacate, este singura clinica cu acest profil din Romania. Eu stiu ca e scump sa te tratezi aci, dar, daca sistemul de asigurari s-ar dezvolta, sunt convinsa ca tot mai multi oameni ar beneficia de servicii similare"
Dr. Maria Diaconescu
sef clinica
×
Subiecte în articol: reportaj