La 40 de ani de la momentul in care domnitor al Romaniei a fost ales Carol I, se dorea evidentierea progreselor tarii printr-o Expozitie jubiliara nationala. Anul a coincis cu sarbatorirea a 25 de ani de la proclamarea Regatului si 1.800 de ani de la descalecarea imparatului Traian in Dacia.
Consacrata sub titulatura de "Expozitia Nationala", "Expozitia Generala Romana" sau "Exhibitio daco-romana", evenimentul s-a dorit a fi o manifestare nationala a romanilor de pretutindeni. Ideea organizarii
expozitiei in anul 1906 a apartinut lui Take Ionescu. Comisar general al expozitiei a fost numit doctorul in chimie si medicina C.I. Istrati. Cu un an inainte, pe locul destinat expozitiei, la Filaret, erau pasuni si
terenuri mlastinoase. Ion N. Lahovari, in discursul rostit la deschiderea manifestarii, accentua truda depusa: "Am taiat dealuri, am secat balti, am umplut o vale, am sapat un loc mare si in mai putin de un an am scos la lumina parcul si gradinile expozitiei". Planul general al parcului a fost realizat de Edmond Redont.
HOPURI. Festivitatea de deschidere a avut loc la data de 6 iunie. Presa sublinia participarea unui public imens: "Animatie neobisnuita, pe toate strazile, mii de oameni porneau pe campul Filaretului". La inaugurare au asistat guvernul, familia regala, membrii administratiei, oaspeti straini si membrii corpului diplomatic acreditat la Bucuresti. Bateria de la Calafat, numita "Carol I", a tras salvele de tun ce marcau deschiderea oficiala a expozitiei. Intrarea principala in parcul expozitiei era in Strada 11 iunie, unde exista o poarta, in forma de arc de cerc. De o primire calduroasa s-a bucurat Carl Luegger, primarul Vienei. Nu a lipsit de la serbari delegatia orasului Roma in frunte cu ajutorul de primar, contele de San Martino. Ca semn al latinitatii romanilor, Bucurestiul a primit in dar o copie a Lupoaicei. Un alt oaspete de vaza al manifestarilor din acest oras a fost ducele rus Kiril, a carui sotie era sora principesei Maria.
 |
Fantana Cantacuzino realizata in 1870. |
CONSTRUCTII. De la intrare, pe partea stanga, se afla Palatul Agriculturii, iar pe partea dreapta se gasea Palatul Industriilor. Pavilionul Regal era impartit in trei corpuri, doua dintre ele rezervate "geniului militar" si "geniului civil". Un al treilea corp, situat in centru, era al familiei regale. Aici erau expuse fotografii si obiecte ale membrilor acesteia, dar si coroana de otel a regelui, inconjurata de 43 de drapele vechi. Spre soseaua Serban Voda era Pavilionul Inchisorilor, construit sub forma unui castru roman. Alte pavilioane existente erau cele ale Camerei de Comert, al Lucrarilor Publice, al Industriei Casnice, al Primariei Capitalei, al Eforiei Spitalelor Civile, al Postei. Pe dealul Trocadero se afla Palatul Artelor, unde erau expuse tablouri ale lui Grigorescu si Aman si obiecte de artizanat. Sub terasa A.I. Cuza, situata in fata Palatului Artelor, erau o pestera si un bazin cu apa. Denumita "Grota cu giganti", aceasta pestera avea la intrare un
ansamblu monumental, alcatuit din trei statui. Un alt punct atragator era Castelul Apelor, numit si turnul lui Tepes, construit in intregime din piatra dupa modelul cetatii lui Vlad Tepes de la Cheile Argesului. Arenele Romane, opera a inginerului Elie Radu, urmareau sa sublinieze latinitatea romanilor si sarbatorirea a 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de catre Traian.
RECREERE. Expozitia servea si ca parc de distractii. In mijlocul parcului se afla un lac. Aici erau gondole, un vapor pentru plimbarea vizitatorilor, iahtul comisarului expozitiei. Erau expuse in miniatura si vasele marinei de razboi. Lacul avea doua insule, pe cea mare s-au construit un cazinou, o sala de teatru si un restaurant, iar pe cealalta insula existau o cafenea turceasca, o moschee si un pavilion al pescarilor. Locurile destinate distractiei si odihnei nu lipseau: un restaurant clasa I, construit in stil romanesc, o "carciuma sateasca", berarii, cofetarii, cazinoul. A fost construit un tobogan si apreciatul "waterschut". La inceput, vizitatorii erau sub numarul scontat. Numarul mic de la inceput era pus pe seama caldurii verii, taxei de intrare si a numarului insuficient al localurilor populare. In lunile urmatoare, numarul biletelor vandute si implicit al vizitatorilor a crescut foarte mult, ajungandu-se chiar la 20.000 de bilete vandute pe zi. Manifestarea din Parcul Carol a necesitat mari cheltuieli: circa 6,5 mi-lioane de lei. Festivitatea de inchidere a avut loc in ziua de 23 noiembrie 1906, fara insa ca Regele Carol I sa fie prezent.
|
|
|
|
Castelul Apelor, numit si Turnul lui Tepes, a fost construit in intregime din piatra dupa modelul cetatii lui Vlad Tepes de la Cheile Argesului
|
Pagini realizate in colaborare cu Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
