In Joia Mare, dis-de-dimineata, peste muntii de langa Comanestii de Trotus a bubuit cerul. Zgomotul urias s-a auzit in patru judete. Nimeni nu stie insa ce s-a intamplat. Si, pentru ca nu exista nici un fel de informatii, localnicii risca sa
transforme evenimentul intr-un nou Roswell.
In Joia Mare, dis-de-dimineata, peste muntii de langa Comanestii de Trotus a bubuit cerul. Zgomotul urias s-a auzit in patru judete. Nimeni nu stie insa ce s-a intamplat. Si, pentru ca nu exista nici un fel de informatii, localnicii risca sa transforme evenimentul intr-un nou Roswell.
"Bine ca ati venit. Deja incepusera colegii dumneavoastra sa ma suspecteze ca vreau sa musamalizez totul." Nu ne-am fi asteptat la atata solicitudine din partea primarului Viorel Miron, liberalul din fruntea urbei Comanestilor, mai ales ca era sambata. Unde mai pui ca, oricat ar fi el de somaj in floare, Ziua Muncii tot Ziua Muncii cu mici si bere ramane. Evenimentul din 20 aprilie a tulburat prea mult targul de pe Trotus. Si nu numai.
ZGOMOTUL SI AMINTIRILE. La 20 aprilie, o
stire scurta si seaca, aruncata printre alte vesti mai mult sau mai putin evlavioase, facea sa nu treaca total neobservat un eveniment la limita paranormalului. La un sfert de ceas dupa orele noua ale diminetii, un zgomot puternic, cutremurator de s-au zguduit geamurile, a traversat cerul Comanestilor, imprastiindu-se, apoi, pe o raza de peste 100 de kilometri de jur-imprejurul fostului centru minier. Mai precis, bubuitura ciudata, desi si-a pierdut din intensitate, s-a facut auzita in intregul judet Bacau, dar si in Vrancea, Neamt si Harghita. Cu zece ani in urma, un zgomot asemanator fusese produs, tot la Comanesti, de o explozie de gaze care avea sa distruga doua blocuri de locuinte. Primul gand al comanastenilor la repetarea acelei drame s-a dus.
Panica avea sa fie repede indepartata de primarul Viorel Miron. Intreprinderea miniera locala intentiona sa distruga prin implozie cateva cladiri. Edilul nu daduse toate aprobarile necesare, dar si-a imaginat ca, pe romaneste, conducerea minei trecuse la fapte, in ideea ca hartogaria se poate completa mai tarziu. Stupoare insa: directorul minei chiar a respectat formalitatile birocratice. Ipoteza care ar fi linistit comunitatea locala era, astfel, infirmata. Din fericire, nici tragedia de acum zece ani nu se repetase. Si atunci? De unde zgomotul?
PANICA SI IPOTEZELE. Despre o explozie, controlata sau accidentala, nu poate fi vorba, a asigurat conducerea minei. Zboara, pe telefoane, vesti contradictorii. Se-ntretaie stirile. Prieteni, rude, autoritati din patru judete se intreaba reciproc de sursa zgomotului suspect. Cum nimeni nu are un raspuns, lucrurile se precipita. Un elicopter al Ministerului Apararii este chemat in ajutor, dar pana la sosirea lui se liciteaza cu perseverenta la bursa zvonurilor. Noile ipoteze de lucru merg pana la cauze fantasmagorice: descinderea extraterestrilor sau prologul Apocalipsei. Alte traiectorii neuronale duceau la aparate de zbor prabusite sau experimente militare esuate. Apropierea de cateva obiective ale armatei intarea aceste suspiciuni. In fine, nu era exclusa nici varianta unui meteorit.
CE NU PUTEA FI. Eliminam din start cele doua ipoteze babesco-fantastice: Apocalipsa si extraterestrii, probabil, se vor mai lasa asteptati. In plus, in caderea lui, un meteorit fie se dezintegreaza in urma frecarii cu aerul, fie izbeste din plin suprafata pamantului. Dar, in acest caz, zgomotul a fost perceput ca venind de undeva de deasupra nivelului solului. Suprafata extinsa pe care s-a raspandit zgomotul localizat undeva deasupra muntilor, ca si absenta unor inregistrari specifice la statia seismologica de la Vrancioaia indeparteaza varianta impactului cu solul al unui corp cazut din cer, ba chiar intareste presupunerea, intens vehiculata, ca "epicentrul" sonor s-a aflat la o anumita inaltime deasupra pamantului.
|
PESTE DEAL. Satenii din Lapos au auzit chiar
doua bubuituri succesive, dar indica aceeasi localizare |
MARTORII. La cateva ore dupa declansarea panicii, un elicopter al Ministerului Apararii s-a apropiat timid de zona identificata de martori ca fiind cea de origine a bubuiturii. "Au venit, au trecut pe deasupra caselor noastre, dar, de cum
s-au apropiat de padure, au facut cale intoarsa", povesteste unul dintre membrii familiei Garbea, un clan care ocupa o intreaga strada din cartierul comanastean Laloaia. Omul isi aduce aminte de dimineata zilei de 20 aprilie: "Am auzit dinspre dealul Muierus o bubuitura si m-am gandit la depozitele de armament de dincolo de padure. Ne-a povestit de ele, pe cand mai traia, Stefan Jamneala. Pana sa ma dumiresc si sa ma uit in directia din care vine, nu am mai vazut decat fum. A durat vreo cateva minute".
Peste drum de Laloaia, in comuna Asau, Gheorghe Dascalu taia lemne. Povesteste molcom si il banuim ca la fel a reactionat si in momentul in care a auzit naprasnica detunatura. A ridicat ochii din busteanul pe care il tintise si a vazut "o sageata". Nu poate sa ne spuna cat era de groasa - "cat o sageata" - dar, in timp ce ne povesteste, deseneaza cu degetul o linie imaginara coborand catre orizont, undeva inspre releul radio-tv din Lapos.
In acea zi, la poalele Laloaiei, omul in
casa caruia a dormit, in urma cu un an, premierul Calin Popescu Tariceanu, adus la Comanesti de inundatii, Simion Alboaie, lucra la amenajarea unui canal colector pentru izvoarele dintre stanci. Nu a vazut prea multe, fiind inconjurat de versanti, dar a auzit chiar deasupra capului misteriosul sunet. Alboaie ne arata cu degetul cel mai bine localizarea pe care incercau toti comanastenii sa ne-o indice din departare: in conul format de culmile Laloaia si Pavaloaia.
PLIMBARILE. Profitand de zilele libere de Pasti si de timpul frumos de afara, multi dintre localnici au decis sa iasa la plimbare. Si unde ar fi putut sa mearga daca nu chiar in cautarea unor indicii care sa-i ajute la dezlegarea misterului de la Comanesti? Dupa cum recunosc chiar cei mai aventurosi dintre ei, conditiile de pe munte nu sunt chiar cele mai bune pentru plimbari, astfel incat au fost obligati sa abandoneze cautarile fara sa se apropie prea mult de perimetrul suspect, deci fara sa-si astampere nedisimulata dorinta de a gasi ceva. Orice. Cu cat de paranormal, cu atat mai bine.
TATONARI
"Eu am mai fost si eu la randul meu contactat de diverse... sa zicem institutii, ca daca am mai aflat ceva. Acum exista si banuiala ca am fost tatonat - sa vada daca stiu sau nu stiu, daca am aflat sau nu am aflat. Poate se stie ceva, poate ca exista ceva, dar exista intr-adevar situatia ca sa fie ceva foarte secret. Si ei vor sa stie daca stie comunitatea" -
Viorel Miron, primar Comanesti
ZVONURILE
|
In absenta unor informatii concrete, golul este umplut de imaginatie. Perimetrul, zice-se, ar fi fost inconjurat de armata. Pazeste cu strasnicie locul in care, spun unele dintre povesti, ar fi vazut disparand, in padure, un obiect oval de culoare gri, care sigur nu era avion. Pe deasupra unora dintre localnici ar fi trecut chiar elicoptere transportand victimele unui accident aviatic. Sunt unii care rememoreaza amintirile bunicilor despre Marele Razboi - in urma caruia, dealurile dimprejur ar fi ramas impanzite de gropi cu munitie neexplodata.
Costel Garbea (foto), om otelit in cei cinci ani de puscarie, la care se adauga alti cativa de munca la negru pe santierele Veronei, priveste, din poarta gospodariei, cu lehamite, la zarva ulitei: "Numai betivii stau pe la coltul drumului si vorbesc..."
|