Destul de des auzim, ca fapt divers, despre biserici de gheaţă construite, efemer, cât să ţină din decembrie până în martie. În incinta lor, se oficiază slujbe de căsătorie sau messe, cu preoţi temerari a urca, iarna, pe munţi, la peste 2000 de metri altitudine.
Care sunt limitele acestor servicii religioase şi de ce sunt ele aşa puţin răspândite? Raspunsul ne-a venit, nechemat, săptămâna trecută, de la mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu Streza, care a anunţat că preoţii ortodoc;i riscă pedepse administrative dacă vor mai oficia slujbe în biserici de gheaţă. Mitropolitul avea, fireşte, în vedere oprirea slujbelor de cununie şi de botez care au loc in Biserica de Gheaţă de lângă Lacul Bâlea, în Munţii Făgăraş.
"Dacă, din păcate, ele sunt făcute chiar de preoţi de ai noştri, eu nu pot să le anulez, pentru că nu este vinovat omul care le-a primit, ci preotul care a administrat serviciul divin în loc nepotrivit. Nu înseamnă că o căsătorie care este făcută afară, în cazuri excepţionale, nu este validă, dar sunt acte care trebuie făcute într-un mediu liturgic, bisericesc. Nu ne apucăm să-i pedepsim pe oameni, dar preoţii pot fi pedepsiţi administrativ dacă nu se conformează hotărârilor înalte", a afirmat ÎPS Laurenţiu Streza. Mitropolitul Ardealului a spus că Biserica de Gheaţă de la Bâlea Lac, din cauză că se topeşte, nu poate fi numită biserică în adevăratul sens creştinesc. "Eu am încadrat-o, de la bun început, unde îi este locul. Am spus că eu nu pot să merg să sfinţesc o biserică care se topeşte. Există o nuanţă, între binecuvântare - fac binecuvântarea casei, o repet mereu - şi sfinţirea unei biserici care se face o dată", a explicat Mitropolitul Ardealului. ÎPS Laurenţiu Streza a spus că doar "botezul de necesitate" mai este permis la bisericile din Mitropolia Ardealului în alte locuri decât lăcaşurile de cult. Acest botez se poate face chiar de o mamă sau de oricare alt creştin, dacă copilul este foarte rău bolnav, fiind în pericol să moară. ÎPS Laurenţiu Streza recunoaşte că a fost solicitat să îngăduie slujbe în locuri exotice, cum ar fi pe vârf de munte, însă nu a permis asemenea slujbe de cununie şi botez.
Anul trecut, în Bavaria a fost semnalat un caz similar de biserică, dar aceasta era construită pentru a comemora prima biserica din gheaţă ridicată în 1911 de locuitorii unui sat, care şi-au exprimat, în felul acesta, revolta faţă de autorităţile religioase care nu le-au permis construirea unei biserici mai aproape de locul în care trăiau.
Biserici de gheaţă mai există în Laponia suedeză şi în Canada.
Luna martie, când aceste biserici, extrem de rare, se topesc, are, în Franţa, trei sfinţi protector, aşa-numiţii "sfinţi de gheaţă", care apără agricultorii de întoarcerea brutală a iernii. Cu timpul, din cauza scurtării anotimpului alb, sfinţii de gheaţă şi-au pierdut din autoritate şi până la urmă, în 1969, au fost scoşi până şi din calendarul catolic.