Parlamentul, din balconul lui Sobaru

Amânări, pauze, vizita preşedintelui ţării, turişti străini atraşi de mitul celei mai mari clădiri din Europa. Astfel s-a desfăşurat prima zi de sesiune parlamentară din acest an în Palatul Parlamentului. Ca să nu fie totul ca de obicei, uşa care ducea spre balconul de unde a sărit electricianul TVR a fost închisă, accesul la loje făcându-se doar printr-o singură intrare.

Dacă lucrezi la Parlament trebuie să înveţi codul. Principala regulă a codului e că orele afişate pentru şedinţe nu se respectă. Ora 13:00 este ora 16:00. Sau 16:30, dacă începe să sune şi sirena care anunţă plenul şi ţine peste 20 de minute, ca să se adune norodul ales. Şi, în general, totul se face cu o întârziere de cel puţin o oră.

Parlamentarii de sub balconul ce le-a dat fiori pe 23 decembrie anul trecut, cel din care un electrician de la TVR s-a aruncat când Emil Boc îşi începea discursul în plen, se uită cu îngrijorare în sus. E cineva la balcon. Accesul e permis doar pe una din intrări, astfel ca jurnaliştii sau cetăţenii care vor să urce în loje, să nu fie tentaţi de acel balcon. Când constată prezenţa cuiva la balcon, paznicii îşi fac semne din ochi şi se asigură reciproc că vor fi vigilenţi. Parlamentarii grupului PNL se uită şi ei intrigaţi în sus. Pentru orice eventualitate, s-au aşezat pe locurile dinspre interiorul sălii. „Vom lua nişte măsuri, să asigurăm protecţia celor care vor sta la balcoane, încă nu s-a discutat exact cum. Trebuie să avem în vedere că aici vin şi oameni obişnuiţi, nu doar jurnalişti”, explică Gheorghe Barbu de la Secretariatul General. De când a sărit Sobaru de la balcon, jurnaliştii care vor să se acre­diteze la Parlament completează un formular în plus.

Până să se ajungă la şedinţa de plen, anunţată la ora 13:00 şi începută cu o întârziere de aproape 4 ore, aleşii s-au foit între şedinţele birourilor permanente şi cele ale grupurilor parlamentare. 

La Camera Deputaţilor, la ora la care se anunţa şedinţa în plen, prin­tre coloane şi pe sub candelabre, încep să apară deputaţii. Unii voioşi, alţii cu o culoare nesănătoasă a tenului, alţii bronzaţi, dar secretoşi când vine vorba de unde şi-au petrecut vacanţele. Costume perfecte, parfumuri fine, asistente-gazele. Preşe­dinta Camerei Deputaţilor apare la fix şi se îndreaptă spre Biroul Permanent. E urmată de Adrian Năstase şi de Călin Popescu Tăriceanu. Cel din urmă, ceva mai obosit decât îl ştiam din vremea când era prim-ministru, cu nasul vârat în nişte hârtii pe care le citeşte preocupat. Oamenii politici se plimbă importanţi şi preţioşi, aruncând firimituri de declaraţii jurnaliştilor adunaţi în holuri, la umbra busturilor unor oameni politici care au dat nume de străzi.

În scurt timp, jurnaliştii freamătă căci au aflat „pe surse” că Băsescu va veni la o întâlnire cu UNPR-ul. „L-ai văzut pe ăla mare de la SPP? Când apare el, sigur vine Băse”, fac presupuneri unii. 

După întâlnirea de la Biroul Permanent urmează şedinţele pe grupuri parlamentare. Plenul e, aşadar, amânat până aproape de ora 17:00. „Nu mai vin niciodată în prima zi la şedinţe. Toţi îşi împart funcţii, cică trebuie să te autopropui. Mai firesc mi s-ar părea să te propună alţii, pe baza competenţelor”, spune o senatoare ce se pregăteşte de şedinţa la grupul parlamentar de care aparţine. Parlamentarii au ritmul lor: şedinţă, bufet, cafea, cantină. Preţurile concurează cantina săracilor, dar mâncarea e ca la mama acasă. Cel puţin plăcinta cu mere de la bufetul Senatului merită câte pauze sunt necesare.   

Citește pe Antena3.ro

Kremlinul comentează mondenitățile și spune că soții Assad nu divorțează. Chiar purtătorul de cuvât al lui Putin a negat informația

Prin Palatul Parlamentului nu sunt doar politicieni sau jurnalişti. Ca nişte creaturi exotice, câţiva turişti sunt plimbaţi contra cronometru prin câteva săli. „Să vă spun sincer, băieţii ăştia din Turcia au insistat să vină aici”, recunoaşte conducătoarea unui grup cu tineri din Kusadasi, Ioana Gavrilă. E nemulţumită de cum explică ghidul lucrurile şi de cum sunt târâţi prin tot felul de săli, dându-li-se explicaţii blitz. „După chinul ăsta, îi duc în Bucovina”, spune râzând şi fără să înţeleagă de ce-or fi fost atraşi tinerii de mitul celei mai mari clădiri din Europa.

Într-un final, vine preşedintele la UNPR. Jurnaliştii sunt zăgăzuiţi între nişte benzi, SPP-iştii se apropie cu apropo de cei care vor să depăşească linia. Unul dintre ei, cu costum dungat de parcă ar merge la cununie, îşi face treaba exemplar, aruncând priviri suspicioase şi pline de semnificaţii tuturor celor cu care are contact vizual. Băsescu vine cu liftul. Şi cu Oprea. Domnul preşedinte râde şi trece ca vântul. „Munciţi azi?”, îi întreabă el pe jurnalişti. „Da, spre deosebire de parlamentarii-pauză”, răspund reporterii.

La 16:00 începe să sune sirena ce anunţă şedinţa în plen. O ţine aşa 20 de minute, timp în care parlamentarii se trec pe nişte foi de prezenţă şi dau interviuri. Unii privesc cu invidie sucesul pe care-l au unii dintre colegii lor la presă: nu poţi concura cu Prigoană sau cu Mădălin Voicu.

Începe şedinţa de plen. Tot cu nişte pauze. Se cântă imnul ţării, iar unii parlamentari îşi ţin mâna pe inimă, ca la meci. Se ţine un moment de reculegere pentru deputata care a decedat săptămâna trecută. Ce nu ţine de o solemnitate extremă, nu e luat în seamă. Zumzăielile sunt permanente, ca în sala unor copii de clasa I... În momentul în care sunt prezentate funcţiile, interesul revine brusc. Se aplaudă pe ici pe colo câte-un nume, se ridică tonul, se râde. De la balconul lui Sobaru lucrurile în Parlament se văd la fel.