Pe mare, cu velierul

de Diana Scarlat | 05 Mai 2008 • 00:00

ALTERNATIVĂ ● Unii au preferat să petreacă 1 Mai în larg, departe de aglomeraţie
Joi pe la prînz, în timp ce Vama Veche se umplea, iar Traian Băsescu îşi exprima regretul la deschiderea oficială a litoralului că nu avem turism de nivel european, Sorin Drugan înainta încet cu velierul din Portul Tomis spre proaspăt inauguratul port turistic din Mangalia.

Ne-am întîlnit la Mangalia. A fost singura barcă acostată după inaugurarea pompoasă din aceeaşi zi. Muzicanţii aduşi pentru public plecaseră. Şi preşedintele cu suita lui. La fel şi mulţimea de gură-cască, poliţiştii, sepepiştii şi jandarmii aduşi să păzească zona din jurul portului. Nimeni nu mai filma pe nimeni, declaraţiile pentru presă se opriseră.

ÎN LARG. Malul stă gol, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Doar familia Drugan se pregăteşte să iasă din nou în larg, după ce dis-de-dimineaţă plecase din Constanţa. Şi ieşim împreună la o plimbare spre extrema sudică a litoralului. Deşi vîntul nu ne ajută prea mult, e clar că am ajunge mult mai repede cu velierul pînă-n Vamă decît pe şoseaua blocată de maşini. Nu mergem însă decît pînă în dreptul plajei de la 2 Mai. Cu privirea aţintită spre cer a visare, navigatorul stă în spate, la cîrmă. Porneşte motorul, care ne ajută să ieşim din noul port turistic, dincolo de diguri. Ajunşi în larg, vine rîndul pînzei, ridicată de doamna Drugan. Pornim lent spre sud. Povestim. Ne cuprinde o linişte de basm: opusul veseliei extreme de la mal. Nimic nu tulbură valurile mici, iar peştii sînt muţi...

"VREM PORT". "Şi aici, şi în Portul Tomis avem nevoie de toalete şi de duşuri în primul rînd. Cînd vii de pe mare trebuie să ai un loc în care să te poţi spăla, pentru că în barcă nu avem condiţii. Ne-ar mai trebui un service şi un magazin de unde să putem cumpăra piese. E bine că s-a inaugurat şi portul de aici, dar mai sînt multe de făcut pentru noi, cei care navigăm", spunea Sorin Drugan cînd am pornit spre 2 Mai. Micuţa "Ajax", velierul care ne-a dus în larg, are o lungime de 8,20 metri. Este a doua sa ambarcaţiune. I-am cunoscut pe soţii Drugan cu cinci ani în urmă, cînd aveau o barcă mai puţin performantă, cumpărată din economiile familiei. Aventurier de meserie, Sorin ar petrece pe apă mai mult timp decît pe uscat. De multe ori iese pe mare împreună cu soţia sa, aşa cum s-a întîmplat şi de data aceasta. Cei doi copii ai lor iubesc aventura şi marea la fel de mult. Visul lui Sorin este să facă înconjurul lumii pe apă, solitar, fără escală, pe un traseu omologat. Este obişnuit cu pionieratul. El este primul navigator român care a traversat Marea Neagră, de la Constanţa la Batumi, în Georgia. La vară, Sorin Drugan vrea să-şi înscrie numele pe lista celor care au înconjurat lumea pe velier. Şi-a propus să parcurgă traseul "clasic", ocolind Capul Horn şi Capul Bunei Speranţe, fără să utilize canalele artificiale Suez şi Panama. Pentru asta mai are nevoie de bani – 150.000 de euro – pentru o barcă nouă, pentru combustibil (folosit doar în cazuri extreme, cînd trebuie să apeleze la motor) şi pentru provizii de hrană.

VISĂTORUL CU VELE. "Este vorba despre vreo 25.000 de mile marine, aproximativ un an de navigare. Vreau să arăt că un român poate duce la capăt o astfel de încercare", spune aventurierul. Dacă va reuşi să-şi îndeplinească visul, timp de un an va vedea numai apă în jurul lui. Dar asta nu-l deranjează cîtuşi de puţin, pentru că pe uscat se simte prizonier. Prima "Circumterra" a pornit la drum în septembrie 1519, cu cinci corăbii şi cu 280 de oameni. A durat trei ani. Era condusă de... Magellan! Primul care s-a încumetat, mai tîrziu, să plece la drum singur cu un velier a fost Joshua Slocum. A parcurs 85.000 de kilometri pe apă. Doar 60 de oameni din toată lumea au reuşit pînă acum această performanţă. Sorin ar fi primul român care ar atinge această performanţă. Nava trebuie să aibă 16 metri lungime şi caracteristici standard. Cursele de acest fel sînt monitorizate prin satelit, apoi omologate de Uniunea Internaţională a Navigatorilor cu Vele. Pînă la marea încercare, familia Drugan va participa la marea regată organizată la sfîrşitul lunii mai, în colaborare cu Primăria de la Mangalia. Velierele vor porni la 29 mai din noul port turistic spre Bulgaria.

BELEAUA COMUNISTĂ. Apele n-au fost întotdeauna atît de permisive. "Aici ne opreau să ne controleze cînd treceam cu barca. Erau multe restricţii atunci", ne arată Sorin spre farul de la Mangalia. A fost chiar anchetat de comunişti pentru o banală plimbare pe apă, trei zile, la Sfîntu Gheorghe şi la Tulcea. Cîţiva dintre prietenii care i se alăturaseră nu aveau permis special, fără de care nu se putea naviga pe atunci. A prins gustul ieşirilor pe mare încă din studenţie, cînd recondiţiona bărci vechi şi le lua la plimbare pe Lacul Tei. Se întîmpla prin 1978, cînd era înscris la un club de turism, împreună cu alţi colegi de facultate. Mai tîrziu au ieşit în Deltă, apoi în Marea Neagră. Sorin şi-a luat permisul de conducător de ambarcaţiuni în 1980, după ce a susţinut examenul la Autoritatea Navală Română. A parcurs pînă acum cam 14.000 de mile marine, în Marea Neagră, în Egee şi în Adriatică. Asta pentru că s-au deschis graniţele după 1990, iar de cînd cu intrarea în Uniunea Europeană, poate merge liniştit la bulgari, doar cu un control de rutină şi cu buletinul. "La început ne cereau paşaportul. Spuneau că putem să mergem mai departe, la turci de exemplu. Dar s-au calmat acum", spune Sorin.

ÎNAPOI LA MAL. Seara se lasă, iar noi trebuie să ne întoarcem în port, pentru că scade vizibilitatea. Malul e la fel de gol cum l-am lăsat. Inaugurăm şi noi portul turistic Mangalia – proiect de 4,5 milioane de euro, care va fi urmat de alte două investiţii –, la cîteva ore după ce au plecat primarii, ministerialii şi preşedintele. Dar fără suite şi fără mulţimea entuziasmată. Pînza velierului se lasă. Navigatorii au ajuns acasă. Casa lor e pe vapor. Am vrea o toaletă. Familia Drugan ar vrea un duş fierbinte înainte de culcare. Dar malul este gol.

Citește pe Antena3.ro