Pe urmele lui "Fata intunecata"

Predestinat - Castelul misteriosului baron Nopcsa a ajuns balamuc Comuna Zam e cunoscuta pentru faptul ca pe teritoriul ei se afla un balamuc vestit, cu nebuni periculosi. Putini stiu insa ca stabilimentul e pe fosta mosie a lui "Fata intunecata", un personaj controversat.

DESTIN. Castelul baronului Nopcsa adaposteste astazi un spital de boli nervoase

In comuna inca se mai vorbeste despre Laszlo Nopcsa. Circula tot felul de legende despre cum jefuia baronul postalioanele, calestile negustorilor bogati si ale nobililor. Laszlo Nopcsa, care a trait intre 1794 si 1884, provenea dintr-o familie de romani maghiarizati si innobilati de imparatul de la Viena. Prin 1830 ajunsese prefect al judetului Hunedoara si mosiile pe care le avea produceau mult, baronul ajungand unul dintre cei mai bogati oameni din zona. Daca e sa ne luam dupa legenda, cam in acelasi timp i s-a declansat criza de nebunie care-l transforma noaptea in hot de drumul mare. Isi punea pe fata o masca neagra si iesea la pradat. Se insurubase in fruntea unei bande formate din servitorii sai si cativa fosti puscariasi si nu ierta nimic. Se spune ca ii jefuia si pe membrii propriei familii si ca ar fi fost recunoscut de mama sa, in timpul unui jaf, dupa inelul cu pecete pe care-l avea la mana.

ISTORIA "BANDITULUI NEBUN". Nopcsa a devenit foarte cunoscut datorita lui Jokai Mor, considerat pana azi cel mai mare prozator maghiar. Acesta a facut o serie de calatorii prin Ardeal, pe la sfarsitul anilor ’50 din secolul al XIX-lea. Ajuns in zona Hunedoarei, a aflat ce se spunea despre baron. In 1860 a publicat romanul "Sarmanii bogati", in care era vorba despre povestea tesuta in jurul lui Nopcsa. Scriitorul plasase in roman tot felul de aluzii transparente si date reale care faceau usor identificabila identitatea personajului principal. Intre baron si scriitorul maghiar au avut loc trei procese de calomnie, toate castigate de Jokai Mor. Laszlo Nopcsa, dupa pierderea proceselor, s-a autoizolat, nu a mai vrut sa stie prea multe despre mosiile sale si s-a stabilit la Deva. Se spune ca o data cu retragerea sa din oras, jafurile din zona Zam au incetat. A murit dupa ce se autoizolase, la nouazeci de ani, in 1884.

EREDITATE INCARCATA. Nepotul lui Laszlo Nopcsa, Ferenc, nascut in 1877, a fost unul dintre cele mai bizare personaje din istoria Transilvaniei, om de stiinta si aventurier in acelasi timp. A descoperit pe mosia familiei din comuna Sanpetru oasele unui ierbivor mare. Dupa ce le-a studiat si-a dat seama ca e vorba de fosila unui dinozaur necunoscut. I-a spus "Limnosaurus transsylvanicus", denumire sub care apare in cartile de paleontologie. Si-a luat titlul de doctor la Viena si a devenit unul dintre cei mai cunoscuti paleontologi din Imperiul Austro-Ungar. Numai ca, spiritul de aventura l-a facut sa mearga in Albania, unde s-a implicat in lupta dintre clanurile locale. A lipsit putin sa ajunga regele Albaniei, dupa ce coalizase sub comanda sa mai multe triburi. Dupa asta a intrat in serviciul de spionaj Austro-Ungar, care l-a trimis in mai multe misiuni la Bucuresti. In timpul primului razboi mondial si-a continuat activitatea de spion. Dupa 1918, statul roman i-a confiscat mosiile. Refugiat la Budapesta, ajunsese directorul Institutului Geologic Regal din capitala maghiara. Homosexual si cu patima betiei, Ferenc avea dificultati finaciare mari. S-a sinucis in 1933. Ferenc a fost ultimul descendent direct al lui Laszlo.

MISTER. Baronul Laszlo Nopcsa, om de stiinta si aventurier	AUTOR. Scriitorul Jokai Mor a lansat pe piata povestea baronului talhar

CE A MAI RAMAS. La Zam, datorita legendei lui Laszlo Nopcsa, au aparut cautatorii de aur. Se spunea ca baronul avea o monetarie secreta intr-o pestera numita Lucia, aflata in Apuseni. El, se spune, transforma acolo in monede austriece cantitatile de aur si argint jefuite. Atat romani cat si straini apar in fiecare an, in zona comunei Zam, cu detectoare de metal, pentru a da de urma comorii.

Am mers la fostul castel devenit ospiciu. Printre gratii, nebunii scoteau, ca intr-un film de groaza, maini scheletice si cereau tigari sau bani. O femeie cu broboada rosie ne-a spus ca ea e Dana Razboiu si a fost rapita. Nu a plecat decat dupa ce am convins-o ca e, de fapt, Robert Turcescu si ca ii incepe emisiunea in cinci minute. Peste locul de unde isi lansa baronul atacurile nocturne domneste acum plenar un miros de ciorba inacrita, de spital.

Cladirea in sine are un soi de mister. O descoperire facuta cu ceva ani in urma a agitat iarasi spiritele. A fost gasita o poarta de tunel. Dupa cum opineaza localnicii, pe sub castel exista o puzderie de subterane. Exista chiar povesti despre caini si pisici intrate pe culoarele secrete, care au aparut mai tarziu la Faracadin, o localitate aflata la oarecare distanta, unde Nopcsa mai avea un domeniu. In mod cert a existat un tunel de cativa kilometri care traversa intreg parcul spitalului si se termina la o vila a familiei, aflata tot in Zam. Se pare ca tunelul a fost astupat de familia Csernovits, urmatorul proprietar al castelului, care nu voia sa fie asociata cu baronul si cu presupusele sale fapte banditesti.

Am plecat de la ospiciu in momentul in care proaspata Robert Turcescu a decis ca noi suntem invitatii ei din seara cu pricina si voia sa ne machieze cu o bidinea inainte sa intram in emisiune.

TALHAR SAU EROU

La spitalul din Zam lucreaza si doctorul Dan Grecu. Pasionat de personajul pe care-l reprezinta baronul, el a studiat viata lui Nopcsa. In viziunea lui, toata legenda cu "Fata intunecata" nu ar fi decat o scorneala a nationalistilor unguri. In timpul revolutiei de la 1848, Nopcsa si-a adus aminte de originile sale romanesti si a participat la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848. Mai mult chiar, a fot ales chiar vicepresedinte al delegatiei care s-a deplasat la Viena pentru a face cunoscute imparatului revendicarile populatiei romanesti. Dupa cum crede Grecu, legenda lui "Fata intunecata" ar fi fost lansata dupa anul 1849 de un grup de politicieni unguri.