Războiul kitschurilor, cu icoane 3D

Chipul lui Ceauşescu, lozinci, o maşină de miliţie, carpete cu Răpirea din Serai, statuia unui efeb cu lanţuri de manelist la gât... Plus un veşmânt preoţesc brodat cu fir auriu, icoane-hologramă şi crucifixe fosforescente. Aceste din urmă obiecte, expuse într-un mall din Capitală, au declanşat, după cum ne-a declarat curatorul Romanian Kitsch Museum, un adevărat război între cei care au simţul umorului şi cei care nu-l au.

Kitsch e termenul folosit pentru a desemna un obiect decorativ de prost gust. Asta e definiţia din dicţionar. Pentru Cristian Lică, curator al Muzeului kitschului românesc, cuvântul înseamnă combinaţia disonantă dintre concepte, dintre ideologii care „se calcă reciproc în picioare”.

Pentru turişti

Muzeul s-a deschis acum patru ani, fiind o iniţiativă privată. Colecţionar-şef a fost şi este Cristian Lică. Din pasiune pentru obiectele ieşite din comun, a strâns cele 200-300 de exponate, pe care le-a prezentat publicului într-o clădire din Centrul Vechi al Capitalei. Vizitat cu precădere de turişti străini, muzeul se află pe un loc fruntaş în topul celor 350 de lucruri de văzut în Bucureşti, pe site-ul de călătorii TripAdvisor.

Expoziţia este „cea mai bună cale pentru a înţelege subcultura şi tradiţiile româneşti”, stă scris în prezentarea de pe pagina de Facebook. „Kitschul românesc e autentic, aşa cum şi noi suntem creativi, ridicoli şi mândri, în acelaşi timp”.

Prilej de amuzament

Structurată pe şapte secţiuni (kitsch comunist, Dracula, modern ş.a.m.d.), expoziţia vrea să fie şi o experienţă hazlie, şi una cu rol educativ. Colecţia e completată continuu, fie cu obiecte de acum 30-40 de ani, fie cu mărunţişuri contemporane - spre exemplu, cu atât de apreciaţii papucei cu puf roz.

„Am fost uimiţi să constatăm că ne vizitează nu doar străinii, ci şi hipsteri de-ai noştri”, spune Lică. Tineri care se amuză când văd un telefon cu disc sau peştişorul de sticlă pe televizor.

„Noi nu criticăm şi nu arătăm cu degetul”, adaugă imediat curatorul. „Nu râdem de obiectele expuse, râdem împreună cu ele”.

Dracula şi lozinci

Pandemia a rărit însă numărul turiştilor - aşa că, de voie, de nevoie, muzeul a devenit itinerant şi s-a mutat în AFI Cotroceni, pe locul patinoarului. Intrarea e gratuită, iar vizitatorii au voie să atingă exponatele - mai puţin butoanele televizoarelor şi bibelourile. La intrare, o statuetă poartă un afiş, prin care oamenii sunt invitaţi să pună mâna pe părţile aurite, „pentru noroc şi bogăţie”.

Pe câteva panouri mari, drapate în negru, atârnă o mulţime de lucruri  - de la lozinci comuniste şi steaguri de pionier, la ziare şi paporniţe din rafie, postrevoluţionare. Mai pot fi admirate manechine în uniforme militare sau un Dracula însoţit de funii de usturoi - pentru a ilustra kitschurile generate de „cel mai faimos dintre toate brandurile româneşti”.

Valuri de indignare

Exponatele care au stârnit proteste sunt crucifixele cu leduri, icoanele înrămate în plastic aurit, statuile aurite şi ele. „Când religia nu mai este spirituală şi devine materialistă, ea se transformă în kitsch”, stătea scris pe un panou explicativ, unde mai erau enumerate „bogăţia opulentă a preoţilor”, oamenii reprezentaţi în picturile Bisericii, ceasul religios sau cutia milei - „recipient de bani, fără taxe”.

Indignarea s-a revărsat nu doar pe reţelele sociale. Cetăţeni făcând parte din grupul N.O.I. (Neam. Onoare. Identitate.) au descins în mall cu un banner, pe care sta scris „La noi acasă credinţa nu e kitsch” -  şi alte asemenea. Pe Facebook, reprezentanţii grupului au spus că au vrut să-şi arate dezacordul faţă de expoziţia „blasfemiatoare (sic!) la adresa credinței noastre ortodoxe”, şi au cerut închiderea ei. 

.

Peretele alb

Ieri, la prima oră, obiectele incriminate fuseseră ascunse de ochii publicului. În locul lor, un perete alb. „Nu suntem în război cu nimeni, ne place să râdem”, spune, cu un strop de amărăciune în glas, Cristian Lică. „Unii au interpretat eronat mesajul nostru şi au rezumat totul la un război între credincioşi şi necredincioşi. Intimidarea şi presiunea înseamnă, de fapt, interzicerea libertăţii de expresie”, adaugă el.

Un text anticlerical

Într-un material publicat pe basilica.ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, susţine că „textul anticlerical”, prezentat la expoziţia Romanian Kitsch Museum, nu păcătuieşte prin denunţarea kitschului religios, ci prin „perfida generalizare a unei punctuale derive estetice sau morale la adresa tuturor preoţilor şi, in extenso, la adresa Ortodoxiei însăşi”. Ceea ce este „nu doar nedrept şi inept, ci şi abject - ca orice programatică generalizare, adică siluire a logicii şi a bunului-simţ”.

Flori în damigeană

În cadrul expoziţiei, e ilustrat şi kitschul din amenajările interioare: aşternuturile de pat tematice, fructele artificiale, florile de plastic aşezate artistic în damigeană, animalele împăiate, goblenurile cu Mona Lisa, trofeele din coarne de cerb. Nu lipsesc geamantanele urcate pe bufet sau pe bibliotecă.

Multe obiecte kitsch au avut succes la vremea lor fiindcă aveau „un design confirmat”, fiind multiplicate în mii de exemplare, spune Cristian Lică. El estimează că România se laudă cu cel puţin 1,5 milioane de carpete cu Răpirea din Serai.

5.000 de vizitatori au admirat expoziţia, în primele zile de la inaugurarea în mall.

„Într-o Europă plină de catedrale şi de muzee, bâlciul pe care-l oferă societatea românească e foarte interesant pentru vizitatorul din afară. Trebuie să ne asumăm asta”.

Cristian Lică, colecţionar