Respirati frantuzeste

Simte pentru cateva ceasuri influ-enta pe care o manifesta Franta in secolul al XIX-lea si in prima jumata-te a secolului al XX-lea asupra celorlalte tari.

Simte pentru cateva ceasuri influenta pe care o manifesta Franta in secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea asupra celorlalte tari.

Peretii primului etaj de la Facultatea de Drept din Bucuresti nu mai sunt reci si intunecati. Au prins viata si lumina. Holul facultatii a fost gazda expozitiei pe care Arhivele Nationale ale Romaniei si Federatia Arhivistilor din Romania, in colaborare cu Agence Universitaire de la Francophonie (AUF), au organizat-o. Alina Pavelescu, inspector principal la Arhivele Nationale, ne spune cum a aparut ideea acestui proiect, intitulat "Feuilles de Vie. Vivre, aimer et... raconter en franIais". "Aceasta expozitie s-a nascut din dorinta de a participa la Anul Francofoniei prin organizarea unui eveniment cultural care sa evidentieze radacinile istorice ale culturii francofone in spatiul romanesc. Afland despre proiectul AUF de a organiza un colocviu intitulat «M...moire et exp...rience: Partager en franIais la diversit... du monde», am solicitat sa ne alaturam demersului lor cu propriul nostru proiect, o expozitie de documente din Arhivele Nationale."

Expozitia ilustreaza indeosebi perioada cuprinsa intre secolul al XIX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea si este formata din 14 categorii, reprezentate fiecare cu un panou. Ne-au ramas in minte: "histoires de femmes", "rÃşves de nos grandes-m"res", "franIais des enfants", "amours d’antan", dar si "les ambassadeurs", "rÃşves de paix", "rÃşve du progress" (cu documente privind participarea Romaniei la expozitiile internationale), "FranIais de l’Orient" (semnalarea unor romani in zonele francofone din Orient), "Amerique Latine" (prezenta unor romani in Martinica, de pilda).

TRECUT. Amorul de altadata, surprins de artistul H. Montassier. Creatia poarta numele de "La Rose"

PAPA, MAMAN. Cea mai simpatica sectiune din expozitie, cea numita "FranIais des enfants", este ilustrata cu scrisori pe care copiii le adresau parintilor, bunicilor, profesorilor in limba franceza, incepand din momentul in care, la varsta frageda, abia invatau sa scrie in aceasta limba. "Sunt scrisori emotionante, cu flori presate lipite pe pagina scrisa, cu povestiri despre micile lor probleme cotidiane, despre dorul de casa al celor aflati la studii in strainatate, cu instructiuni despre ce ar dori sa se intample cu animalele lor favorite", ne spune Alina. In sectiunea "RÃşves de nos grandes-m"res" sunt pagini dintr-un oracol al unei domnisoare care se despartea, la sfarsitul pensionului, de colegele ei, pagini dintr-un caiet de compunere in franceza, in care domnisoara vorbea despre sentimentele care o preocupau pe ea la varsta adolescentei (singuratate, melancolie, camaraderie), sunt scrisori de dragoste in sectiunea "Amours d’antan", dar si meniuri si fotografii care ilustreaza modul de a-si petrece timpul liber in sectiunea "Goût de vivre". "In general, am folosit fotografii de familie, din aceleasi fonduri si colectii, pentru a «condimenta vizual» panourile si pentru a le face mai sugestive pentru privitorul din zilele noastre", marturiseste organizatoarea.

VARIETATE. Cei care au calcat pragul expozitiei au putut gasi o varietate de documente selectate din fonduri personale si familiale ale Arhivelor Nationale, fonduri apartinand atat unor personalitati si familii celebre, cat si unora mai putin cunoscute, dar ale caror experiente de viata sunt ilustrative pentru epoca si tematica pe care au incercat sa le reprezinte. Acestea ilustreaza "la francophonie au quotidian": modul in care cultura, stilul de viata, mentalitatile si structurile esentiale ale vietii sociale romanesti au stat sub semnul influentelor si schimburilor culturale in interiorul spatiului francofon.

RAZBOI. Surori medicale fotografiate de F. Duschek	LEGATURA. Relatiile dintre cunoscuti nu se pierdeau din cauza distantei. Sentimentele de dragoste sau de prietenie erau transmise prin scrisori
	SOLEMNITATE. Radu Djuvara, ambasadorul Romaniei la Bruxelles, este prezent la o ceremonie oficiala. Fotografia a fost realizata intre anii 1936 si 1937