Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bulgaria a aderat la Uniunea Europeana in 2007 fara a acorda drepturi depline comunitatii romanesti din acest stat. Constitutia nu recunoaste minoritatile nationale, astfel, romanii din Bulgaria sunt inclusi doar in categoria grupurilor etnice. Conform datelor oficiale de la recensamantul din anul 2011, numarul vorbitorilor de limba romana nu depaseste cifra de 6 mii («vlahi» – 1964, romi – 1837, romani – 822, bulgari – 733).
De cealalta parte, reprezentantii romanilor din Bulgaria sustin ca ultimul recensamant a fost falsificat si ca cifra reala a romanilor ar fi de peste 50 de mii doar in regiunea Vidinului. Totodata, pe pagina web a institutiei guvernamentale romane, Departamentul Romanilor de Pretutindeni, se arata ca in Bulgaria traiesc in jur de 150.000 de vorbitori de limba romana, localizati mai ales in valea Dunarii, Varna, Veliko Tarnovo, Burgas, Silistra si in regiunea Rodopi.
Fobia fata de romani
"La recensamant m-au intrebat ce nationalitate am? Le-am raspuns: roman. M-au intrebat – cum roman? si a notat cu un creion, ca ulterior sa se poata de facut modificari. I-am zis: nu, doamna, cu pixul insemnati, pentru ca e usor de sters roman si de scris bulgar", spune Nicolay Marinov Patchev, membru al Uniunii Scriitorilor Liberi din Bulgaria.
Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria – AVE, afirma ca in Bulgaria exista o fobie fata de romani, mai ales fata de termenul de – roman. "Se duce o politica de deznationalizare si in special chestia cu "vlahii" e bagata asa cum este introdus in mod intentionat si termenul de "moldoveni si limba moldoveneasca" in R. Moldova. Acum nu stiu R. Moldova ce orientare are, dar aici, noi toti suntem romani suta la suta. Numai ca unii se recunosc ca fiind romani. Altii, sub influenta unor structuri de stat si in special cu sustinerea unor organizatii antiromanesti, se denumesc vlahi". Reprezentantul romanilor din Bulgaria a mai spus ca se creeaza aceasta confuzie intre roman si "vlah" pentru ca se vrea neamul dezbinat, sa nu fie uniti toti sub denumirea de roman.
Sofia. Diplomatie de fatada
Guvernul de la Sofia ii lipseste pe romani de dreptul de a invata in limba materna. Astazi, in Bulgaria mai exista o singura scoala romaneasca. In anul 1999 Liceul "Mihai Eminescu" de la Sofia si-a reluat activitatea dupa o intrerupere de 51 de ani. Aceasta institutie de invatamant romanesc, care functioneaza mai mult pe baza de reciprocitate intre statul bulgar si roman, este un «liceu de fatada", sustin mai multi romani din Bulgaria. "Liceul a fost deschis la Sofia, acolo unde sunt 100 de romani, in loc sa fie amplasat in regiunea Vidinului, unde este o masa compacta de romani, in numar de 50 de mii".
Pe 13 iulie curent am efectuat o vizita la liceul romanesc din Sofia. Sediul se afla in aceeasi cladire cu o scoala bulgara. Astfel, din cele patru etaje ale institutiei, liceul romanesc activeaza pe un singur etaj. La etajul 4. Am incercat sa discut cu directoarea liceului, care mi-a raspuns in limba bulgara ca am nevoie de permisiunea Inspectoratului scolar de la Sofia pentru a purta orice discutie cu ea.
Nicolay Marinov Patchev, din orasul Kozloduy, profesor de limba romana, spune ca la liceul "Mihai Eminescu" din Sofia se duc mai mult copii bulgari care vor sa invete cat de cat limba romana, ca ulterior, sa obtina o bursa de studii in Romania. "Locul acestui liceu trebuie sa fie in regiunea Vidin. Acolo se afla cuibul romanismului din Bulgaria. si asa am avea posibilitatea sa trimitem la un liceu romanesc si copii din satele mai indepartate, unde nu exista nici o scoala romaneasca".
Daca vreti sa invatati romaneste, duceti-va la Sofia
De aceeasi parere este si Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria, care afirma ca amplasarea liceului roman la Sofia a fost o politica intentionata a statului bulgar si, totodata, este vorba de slabiciunea politicianului roman. Liceul roman de la Sofia s-a facut mai mult in baza orgoliilor din spatele biroului si in niciun caz nu a fost facut pe baza de reciprocitate.
"Daca in Bucuresti exista o comunitate bulgara prin care Liceul bulgar "Hristov Botev" serveste aceasta comunitate, la Sofia nu exista comunitate romaneasca. La Sofia sunt cativa aromani. Pe noi ne deranjeaza ca exista acest liceu la Sofia, pentru ca oricand statul bulgar ne scoate ochii cu acest liceu. Ne spune: "Daca vreti sa invatati romaneste, duceti-va la Sofia". Lucru imposibil. Masa compacta de romani este aici, la Vidin. Noi vrem liceu romanesc la Vidin".
Fara scoala romaneasca, merge in clasa I la un liceu bulgar
Oficial, la Vidin nu exista scoala romaneasca. Lucica Gheorghiev, profesoara de limba romana, in mod voluntar mai tine cursuri de limba romana la o biblioteca din Vidin. Cursurile de limba romana sunt frecventate de 12 — 15 tineri. "Am inceput sa tinem cursuri de limba romana in regiunea Vidinului atat timp cat s-a desfasurat un proiect sustinut din partea guvernului Romaniei. Acum nu ne mai finanteaza. S-a stopat totul. De un an am inceput sa tin cursurile in mod voluntar, ca sa nu se piarda ceea ce am inceput".
Luni, 16 iulie, am asistat la cursurile de limba romana. Cea mai tanara eleva se numeste Ioanna si are 7 ani. Acasa a invatat sa vorbeasca in romana. "Nu stiu sa scriu romaneste si am venit la cursuri. Am inceput cu abecedarul. Deja pot sa scriu putin. Ma uit dupa litere si le unesc ca sa obtin un cuvant. Din toamna merg la scoala. As vrea la un liceu romanesc. si pentru ca nu avem, trebuie sa merg la o scoala bulgara", spune Ioanna, care in timp ce vorbeste cu noi isi scrie numele in limba romana.
Daria are 19 ani si este din localitatea Kapitanovtsi (Capitanut), situata la 6 km de Vidin. In fiecare zi de luni si miercuri vine la cursurile de limba romana. "Sunt din familie vlaha si nu vorbesc bine romaneste. Aici la fiecare lectie avem gramatica. Facem dialog si avem teme pentru acasa", spune Daria, care deja a invatat sa scrie si sa citeasca in limba romana.
La politie i-au cerut listele cu elevii care invata in limba romana
Florin este elev in clasa VI la scoala bulgara nr. 8 din Vidin. stie sa vorbeasca in romana de la parinti si bunici. "Eu sunt roman din Bulgaria. stiu sa citesc si sa scriu in limba romana. Vreau sa ma fac arheolog si sa invat in Romania".
Nicolay Marinov Patchev, 72 de ani, din orasul Kozloduy, a inceput sa tina cursuri de istorie inca din anul 1983. "Noi, romanii din Bulgaria, am vazut ca ne topim si am inceput sa tin ore de istorie cu 17 copii. Le predam istoria graiului matern". In anul 2007–2009 profesorul de istorie a organizat si cursuri de limba romana la casa de cultura din orasul Kozloduy, dar si in satul vecin Harlets. Au fost grupe de copii si de adulti, inclusiv un batran de 74 de ani, care vrea sa scrie in limba strabunilor.
"Dupa 2009 nu am avut posibilitatea sa mai facem nimic. Suntem persecutati. Aici exista nationalismul balcanic. Pentru ca am predat limba romana, nu sunt alungat. Sunt azvarlit cu copitele. M-au lasat fara lucru si sunt invitat cu degetul la politie. Mi-au cerut listele elevilor care veneau la cursurile de limba romana. M-am adresat la ambasada Romaniei de la Sofia cu problema data si mi-au raspuns sa nu le dau nicio lista nimic. Se vorbeste de mine ca sunt romanizator. Eu nu sunt romanizator. Eu sunt roman'.
Profesorul de romana a fost chemat la inspectoratul scolar din regiune si i s-a spus "nicio limba romana sa nu se mai studieze". Nicolay Marinov Patchev spune ca limba sa materna este – limba romana. "Mie mama mi-a cantat in romana: nani-nani, puiul mamei, si nu in bulgareste. Asa ca, acolo unde este scanteie de romanism, noi trebuie sa o facem flacara, si nu sa o lasam sa piara".
In institutii se vorbeste bulgara, la piata – romaneste
In zona Vidinului nu conteaza ca sunt 50 de mii de romani sau 100 de mii, pentru ca in institutii oricum se vorbeste bulgareste, imi spune un trecator pe care l-am intalnit langa gara de trenuri din Vidin. Acesta mi-a spus ca, daca vreau sa aud vorbindu-se romaneste, sa merg la piata agricola. "La bazar toti vorbesc romaneste".
Slaviana Neofidova este din localitatea Slanotran, situata la 15 km de Vidin. Zilnic, vinde la piata pepeni galbeni. Ea spune ca in localitate toti vorbesc romana. "De aici, de la Dunare, si pana la Marea Neagra numai romaneste se vorbeste. Vorbim romana, cantam in romana. Batranii mei n-au stiut niciunul bulgareste. Vorbesc doar pe romaneste. Copiii deja vorbesc romana mai greu, pentru ca invata la scoala bulgareasca".
Violeta Traianova din localitatea Kapitanovtsi sustine ca in toate satele din jurul Vidinului se vorbeste romaneste. "Limba romana am pomenit de la mosi-stramosi. La recensamant, mai sunt unii care vorbesc pe romaneste, dar se declara bulgari pentru ca aici s-au nascut. Dar una este etnia si alta cetatenia", explica batrana, care a implinit varsta de 70 de ani.
"Eu vorbesc romana. Nu pot sa spun ce etnie am pentru ca lucrez la primarie si sa nu fie probleme", mi-a spus un barbat la piata, care mi-a cerut sa nu-i public numele.
O singura biserica romaneasca – tot la Sofia
Reprezentantii romanilor din Bulgaria spun ca dupa anii 2000 au primit un sprijin din partea Romaniei. S-au tinut cursuri de romana printr-un proiect pilot. Au fost deschise cateva ziare romanesti. Apoi acest sprijin a devenit tot mai vag, pentru ca romanii din Bulgaria nu au si cetatenie romana, iar astfel, "noi nu aducem voturi Romaniei. Am primit mesaje clare din Romania. Banii vor fi redirectionati catre cei care dau voturi. Pana in acest an, tot ce a venit ca sprijin din partea Romaniei a fost atat de vag si atat de putin, incat cei care ni l-au acordat au vrut sa-si spele fata si sa spuna doar ca ni-l dau. Pana la momentul actual, noi consideram ca nu am primit sprijinul necesar. Din partea Bulgariei cu atat mai mult. Bulgaria sprijina "vlahii", pentru ca ei sunt puntea de dezbinare si de rupere a romanilor", afirma Ivo Gheorghiev.
Daca comunitatea romaneasca din Bulgaria nu are parte de scoli romanesti, in ceea ce priveste presa si biserica romaneasca – e jale, imi spune un roman din Vidin. "Biserica este inca la etapa in care se salveaza pe ea insasi. Am avut o biserica intr-o localitate aflata la 20 km de Vidin unde parintele a slujit in limba romana. Acum nu mai slujeste. O face uneori doar la cerere".
Biserica ortodoxa romana "Sfanta Treime" din Sofia este singura biserica romaneasca din Bulgaria care tine de Patriarhia Romana. Preotul Nelut Oprea spune ca aceasta biserica este frecventata atat de romani, cat si de bulgari. Slujba se tine in doua limbi. "In mod normal si principial este sa se tina slujba in limba romana. Dar in varianta in care la ora noua dimineata, cand incepe Sfanta Liturghie, sunt numai bulgari in biserica, mi se pare absolut normal sa incep in limba bulgara si dupa aceea, cand vin romanii nostri de la Ambasada Romaniei sau de la Ambasada R. Moldova la Sofia, sa continui in limba romana".
La Biserica "Sfanta Treime" se oficiaza anual in jur de cinci cununii. "Cand avem o cununie mixta intre bulgari si romani mai chemam cate un preot bulgar, bineinteles la vointa mirilor". Parintele Oprea mai spune ca romanii din satele romanesti vin mai rar pe la biserica, doar cand sunt in trecere prin Sofia.
Vizita ministrului de Externe la Sofia si memorandumul
Pe 13 iulie curent, Andrei Marga, ministrul de Externe al Romaniei, a efectuat o vizita de lucru la Sofia, la invitatia omologului bulgar, Nickolay Mladenov. Marga s-a intalnit si cu reprezentanti ai oamenilor de afaceri romani si ai comunitatii romanesti din Bulgaria. La dorinta ministrului de Externe al Romaniei, presa nu a fost prezenta la aceasta intalnire. Insa, imediat dupa vizita la Sofia, presa romaneasca a titrat: "In timpul vizitei in Bulgaria, Marga a uitat de romanii din tara vecina". Asta am auzit si de la alti romani din Bulgaria. "Politicienii vin, ne saluta si ne spun la revedere. Dar problemele raman aceleasi", mi-a spus un participant roman la intalnirea cu ministrul de Externe.
Tot la 13 iulie curent, Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria, i-a transmis la Sofia un memorandum ministrului de Externe, Andrei Marga. In acest memorandum privind drepturile romanilor din Bulgaria, conform conventiei-cadru pentru apararea drepturilor minoritatilor, ratificata de tarile membre, se solicita implicarea urgenta si un sprijin acordat de guvernul Romaniei in domeniul invatamantului si al culturii romanesti din Bulgaria.
"Limba romana sa fie studiata in scoli ca limba materna. Oficierea slujbei religioase sa se faca in limba materna in parohiile cu populatie majoritar romaneasca. Un liceu cu predare in limba romana si engleza la Vidin. Presa in limba romana. Un ansamblu folcloric reprezentativ" – sunt doar cateva dintre punctele din memorandumul adresat ministrului Afacerilor Externe, Andrei Marga.
Ivo Gheorghiev, reprezentantul romanilor din Bulgaria, sustine ca nu este posibil sa se pastreze un neam fara istorie, fara invatamant, fara limba, fara traditii. "Ne-am pastrat pana acum pentru ca am avut traditii, muzicieni buni care cantau istoria neamului romanesc. Asa ne-am pastrat ca neam. Insa nu-i mai avem nici pe acestia. Au murit. Acum am ramas orfani, din orice punct de vedere. scoala nu avem. Copiii nostri nu mai vorbesc romaneste, tocmai de aceea ca niciodata n-au invatat corect sa vorbeasca. Bulgarii spun despre noi ca romanii sunt tigani, romanii sunt mamaligari, si asta creeaza o jena intr-o persoana", afirma Ivo, care a tinut sa mai sublinieze ca Romania este si acolo unde e un singur roman. Daca e pe luna, si acolo e Romania.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
