S-au sucarit si rromii spanioli!

Intr-un cartier de langa Barcelona, spaniolii au iesit in strada pentru e-vacuarea din zona a tiganilor roma-ni. Nu mai suportau mizeria si zgo-motul din apartamentele unde unii isi plantasera zarzavaturi in sufragerie. In Barcelona, nici tiganii spanioli nu-i mai suporta pe rromii nostri.

PRIMITIVI. Tiganii nostri i-au socat pe cei spanioli. Unii romani si-au cultivat legume in apartament, turnand pamant pe podea

Intr-un cartier de langa Barcelona, spaniolii au iesit in strada pentru evacuarea din zona a tiganilor romani. Nu mai suportau mizeria si zgomotul din apartamentele unde unii isi plantasera zarzavaturi in sufragerie. In Barcelona, nici tiganii spanioli nu-i mai suporta pe rromii nostri.

Acum doi ani, romanii au venit pentru prima oara in Badalona, un orasel de langa Barcelona, in Cartierul Napols. Multi rromi din Vaslui. Si-au adus treptat rudele, cunostintele, iar la ora actuala sunt peste 2.000 de romani la periferie. In zona sunt si mai multi imigranti pakistanezi, despre care vecinii lor spun ca ar avea legaturi cu Al Quaida, plus tigani spanioli. O combinatie exploziva, spun politistii din zona, pentru ca tiganii lor ii urasc pe cei din Romania.

FAIMA PROASTA. "Doamna, daca va incepe razboiul in Spania, de-aici va incepe", e convinsa senora Antonia, o femeie care sta de multi ani in cartier si care ne priveste cas cand afla de unde suntem: "Limpia, limpia", spune surprinsa, adica nu se astepta sa fim asa de curati in comparatie cu ce vede ea la romanii din Badalona.

Intram intr-o scara de bloc pentru a gasi romani. Nu e foarte greu sa-i identifici, pe balcoane majoritatea conationalilor au antene parabolice. Intalnim un vecin si-l intrebam unde putem gasi romani in bloc. Au plecat "gracias a Dios" (n.r. - slava Domnului), rasufla usurat, dupa care incepe sa povesteasca cate au avut de indurat de pe urma vecinatatii cu tiganii romani. "Ii vedeam noaptea din blocul de vizavi cum fac pipi de pe balcon si arunca gunoaiele. Mereu era galagie la ei seara, ca atunci se adunau cate 15-20 intr-o casa. Am o cunostinta cateva strazi mai incolo careia i se surpa tavanul acum cateva zile. Cand a mers cu Politia in locuinta de deasupra, a vazut ceva de neimaginat: tiganii pusesera pamant pe jos si plantasera legume", povesteste stupefiat. O batrana care sta in cartier de 54 de ani se minuneaza si acum de ziua in care a vazut doi rromi incercand sa urce o usa pe scari. "I-am intrebat ce fac cu usa si mi-au zis ca vor sa-i ia clanta si balamalele, sa le vanda la fier vechi. I-am sfatuit sa faca treaba asta in fata blocului, ca sa nu deranjeze pe nimeni."

NU RASISTI, CI CONTRA NESIMTIRII. Scandalul izbucnit in luna ianuarie in Strada Pau Pifferer nr. 90 a avut drept cauza comportamentul rromilor din cladire. Timp de o luna mass-media din Spania a relatat pe larg subiectul, mai ales ca vecinii au iesit in strada si au cerut evacuarea persoanelor care-si faceu nevoile pe scari si stateau intre patru pereti ca intr-un maxi-taxi aglomerat. "Nu suntem rasisti, dar spunem NU lipsei de civism", scandau pe strada vecinii revoltati. Cand am ajuns in Pau Pifferer era liniste. Tiganii fusesera evacuati si locul fusese inchiriat unor alte persoane. Doar doua de data aceasta. Vecinii ne povestesc toate grozaviile pe care acestia le faceau pe scari si spun ca nu-si mai doresc astfel de colocatari, indiferent de natie.

Cum e posibil ca intr-o locuinta sa stea atat de multi oameni? Romanii de pe strada povestesc ca apartamentele le sunt inchiriate de catre proprietarii pakistanezi la preturi de peste 700 de euro. Pentru ca zona a devenit nesigura, apartamentele de la periferia Badalonei se vand mai ieftin, astfel ca pakistanezii cumpara din ce in ce mai multe, pentru a le inchiria ulterior. Pretul chiriei este foarte mare pentru cei care abia ajung in Badalona, de aceea rromii prefera sa imparta cheltuielile la cat mai multe persoane.

PESTI SI HOTI. Intram intr-o alta cladire, unde ni s-a spus ca am putea gasi romani. Ne intalnim cu un conational chiar cand iese dintr-un apartament, dar se jura ca el nu sta acolo. E in vizita. La usa nu ne mai deschide nimeni cand batem, desi se aud zgomote si muzica. Nici cateva cuvinte in limba romana nu ii conving. La parter trei "baietasi" stau in usa unui Internet. Ionel n-are mai mult de 20 de ani si spune ca sta in alt cartier, cu inca sase persoane intr-un apartament. Adica sta "bine". Baiatul deja simte ca nu mai e vad pentru ce face el. A venit de vreo luna in Barcelona, dar o sa plece in Anglia curand. "Nu mai avem loc sa muncim, prea multi romani", explica situatia. "Ce munciti?", intrebam. Prietenul suvitat al lui Ionel, si el din Vaslui, recunoaste fara jena: "Furam, ce putem..." "Zi ma, prostule, ca muncesti", il inghionteste altul razand. Pe strada mai trec doi romani vorbind la mobil, cu geci de piele si pantofi eleganti. "Ia, ce sa facem si noi pe aici? Ne-am dat femeile la bar, ele fac 300 de euro pe noapte si ne dau si noua 100. Asta facem", zice franc unul cum isi casiga existenta. Daca sunt prinsi cu obiecte furate, rromii din Badalona nu se tem. "Astia te tin trei zile la sectie si ai scapat, pe cand la noi faci parnaie la greu daca te prind cu ce facem noi aici", ne spune Ionel cum merg treburile.

PROGRAM DE LUCRU. O zi la periferia Badalonei arata cam asa. Dimineata intre orele 7 si 9 rromii se aduna in Piata Camaron, apoi iau metroul catre Barcelona, unde se rispesc ca sa nu atraga atentia. "Nu ne calcam pe bataturi aici, pentru ca stim ce amarati am fost acasa", explica un pusti deja intrat in bransa. Seara, dupa ora 17:00, oamenii se intorc cu prada si o evalueaza. "I-am vazut cu genti, portofele, aparate de fotografiat furate de la oameni. Arunca monedele mici pe care le gasesc prin portmonee", spune Maria Fernandez, o femeie din cartier. Vecina cu multi conationali de-ai nostri, senora zice ca nu are nimic cu romanii in general, atata timp cat pe ea nu o deranjeaza. O gitana spaniola o aproba si adauga ca nu numarul tiganilor romani e problema, ci felul cum se comporta in comunitate. Intrebam o gasca de tigani spanioli, adunati in piata cu numele unei figuri emblematice pentru gitani, Camaron de la Isla, care e diferenta intre ei si rromii din Romania. "Asa eram noi acum 15 ani", raspunde cu dispret unul ferchezuit.

IMAGINEA ROMANILOR IN CATALONIA

Despre "pisos patera" consulul general al Romaniei la Barcelona ne-a spus ca nu e neaparat o problema romaneasca. "Din pacate, noi am atras atentia prin comportamentul necivic, nu ca am sta foarte multi intr-o casa. Imigrantul roman vine in Spania sa stranga niste bani, de aceea face economii la chirie. La nivel general exista o buna impresie despre romanii din Barcelona, dar exista si astfel de cazuri", a spus consulul general, Florin Angelo Florian. Delegatul Guvernului spaniol la Barcelona, Josep Planells, recunoaste ca exista doua perceptii asupra romanilor. "E o perceptie negativa datorata delincventilor, batailor dintre tiganii romani si cei spanioli. Mai e si problema locuintei, faptul ca stau multi intr-un apartament si au un comportament necivilizat. De multe ori minoritatea rroma e confundata cu romanii in general. Si mai e o perceptie, pozitiva, privitor la romanii care-si vad de treaba, profesionisti, care stiu limba catalana. Stiu oameni de baza in firme importante din Spania care sunt romani", a declarat Planells. De la Secretariatul pentru Imigratie ni s-a spus ca problema tiganilor din Romania nu e atat o problema a unei categorii de imigranti, cat mai degraba o chestiune ce tine de educatie. Secretariatul a initiat mai multe programe de integrare in Badalona, punand accentul pe latura materiala. "Ne ocupam atat de problemele imigrantilor, cat si de cele ale cetatenilor de aici care interactioneaza cu imigrantii si viata lor se schimba", au declarat oficiali ai Secretariatului pentru Imigratie.

Foto: Karina Knapek