x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Satul vădanelor

0
Autor: Carmen Preotesoiu 20 Oct 2007 - 00:00
Satul vădanelor


Satul Patricheni din judeţul Neamţ este, poate, singurul loc din Romănia in care femeile aşteaptă pensia nu pentru a-şi putea duce traiul, ci pentru a face pomeni soţilor lor decedaţi. De ani buni, femeile au rămas singure şi găsesc ca unică alinare că "nici una nu-i mai presus decăt cealaltă". Singurul bărbat din sat, de numai 23 de ani, nu ştie cum să facă pentru a scăpa din satul văduvelor.Â



Ochii lor plăng fără lacrimi. Copiii aproape că le-au uitat, in vreme ce săracia şi neputinţa de a supravieţui le amărăsc bătrăneţea. Şi-au pierdut soţii şi, de ani buni, trăiesc singure. Unele dintre ele işi toarnă o cană de apă şi zic că au măncat. Altele, deşi au peste 60 de ani, se roagă să fie luate cu ziua la muncă in sat, pentru a putea să-şi cumpere o păine. Casele dărăpănate şi uliţele bolovănoase amintesc de vremea satului de odinioară. Un sat din Neamţ, in care "moartea seceră parcă numai bărbaţii".


Tărăsc picioarele agale, cu umerii cocoşaţi sub povara desagilor umpluţi cu cartofi căt mingile de ping-pong. In urma lor se ridică rotocoale de praf alburiu. O iau incet la vale, fără să se grăbească. Acasă nu le aşteaptă nimeni. O curte pustie in care doar vreo orătanie ce mai sparge tăcerea apăsătoare.


54 DE ANI DE VÃ...DUVIE. După ce şi-au dus bărbaţii la groapă, multe dintre femeile din satul Patricheni au uitat să mai zămbească. Şi nici haine de sărbătoare nu şi-au mai pus vreodată. Apucă să deschidă gura, dar lacrimile o iau inainte. Se rostogolesc printre ridurile obrajilor, iar privirea le cade in pămănt de parcă s-ar ruşina de suferinţa lor. Zeci de ani de văduvie, sfinţiţi de suferinţa amară. Tanti Elena mai are un an şi implineşte 80. S-a măritat la 20 şi ceva de ani, la 25 a rămas insărcinată, iar bărbatul i-a murit dinainte de a i se naşte fata. Au trecut de atunci 54 de ani, şi tanti Elena Andrei nu s-a mai uitat la alt bărbat. Şi-a crescut fata impreună cu părinţii, in căsuţa mică şi dărăpănată in care locuieşte şi acum. Lumină nu a avut niciodată. Nu ştie cum arată imaginile la televizor, nici radio nu are. Doar fuiorul ce-i mai ţine de urăt in zilele friguroase de iarnă. In rest, işi duce zilele muncind in cămp pentru a avea cu ce să-şi crească vaca. "Pensia mea e de 2.900.000 de lei. Dacă nu ar fi trebuit să cumpăr lemne, ba uite, pe măna aia de coceni am dat azi 1 milion de lei, că e scump acuma, nimic nu s-a făcut, poate că m-aş descurca cu banii ăştia. Mai cumpăr şi porumb, să fac mămăligă, păsările mi-au ars, de parcă erau bostani, dar Dumnezeu nu mă lasă. Duminica merg la biserică, şi apoi in tărg. Imi cumpăr două păini şi imi ajung toată săptămăna, şi-apoi, căt va fi pădurea, o să mănăc bureţi", spune femeia uscăţivă şi-şi netezeşte ilicul de lănă, curat şi prins la mijloc cu un şorţ spălăcit. Tanti Elena are privirea blăndă. Sufletul ei de multă vreme este impăcat cu Dumnezeu şi cu soarta ce i-a dat-o. De cănd se ştie, spune ea, "am muncit. Ca robul. De la 12 ani am mers cu ziua prin sat. Carte nu ştiu, şi ce-mi mai trebuie mie? Nu-mi pare rău de nimic. Pe lumea celalaltă voi fi lăngă Dumnezeu, imi va fi bine". Se aşază tăcută pe prispa din faţa casei. Lăngă muşcatele ei. Lăngă fasolea păstăi pusă la uscat şi cele căteva mere rămase tefere de "virmuială", lăngă ligheanul cu bureţi proaspăt adunaţi. Măncarea ei de ani buni. "Carne nu am mai gustat. Doar cine ştie... cănd am mai tăiat o pasăre. Dar acuma, nici măcar un bărbat nu mai găsim ca să ne ajute cu găina. Am rămas singure. Vădane."


7 KILOMETRI PÃ...NÃ... LA MEDIC. In satul Patricheni, comuna Pănceşti, de după garduri răsar doar ochi de femei. Femei trecute şi de a doua tinereţe, cu ochi impăienjeniţi şi voci triste. Din aproape 45 de femei, căte numără satul, peste 30 sunt vădane. Arereori să dai peste vreo femeie care să nu se tănguie că a rămas singură. Neputinţa i-a ingreunat sufletul şi lui tanti Aglaia. De 15 ani işi duce traiul fără nimeni alături, păndind pe la poartă venirea băieţilor săi in vizită. Soţul său, Vasile, era in drum spre casă, incărcat cu de toate pentru ea şi pentru cei doi copii, cănd o maşină a dat peste el. Avea 53 de ani. "Copiii nu erau puşi pe picioare. Mi-am şters lacrimile, mi-am pus haine de doliu şi am plecat la cămp. Tăiam la păpuşoi de porumb şi sufletu’ meu jelea." Vocea femeii e fermă. Acum nu mai plănge. Se roagă. A invăţat să trăiască printre femei asemenea ei şi doar la zi de sărbătoare ce-i mai trec pragul copiii. "Cănd ii văd, parcă mă fac bine de orice boală", spune tanti Aglaia. In toată comuna nu există medic. Pentru a-şi lua medicamente, femeia se trezeşte cănd afară e incă intuneric şi o porneşte cam 7 kilometri pe jos, pe un drum greu, pănă in comuna alăturată, Poienari.


PUSTIU. Pe uliţa bolovănoasă nu se aude nici un zgomot. Nici o căruţă, nici un claxon de maşină sau de bicicletă. Copii, aşa cum ne spune secretarul primăriei, Alexa Constantin, dacă mai sunt doi. "Se duc la şcoala din comuna vecină, că aici s-a desfiinţat. Nici magazin nu mai au, nici mijloace de transport", spune bărbatul şi ridică din umeri, semn că mare lucru pentru aceşti oameni nu se poate face. "Avem nevoie de fonduri europene. Trebuie să facem proiecte şi să le susţinem corespunzător. Treaba e complicată. Degeaba am pune noi asfalt, tinerii pleacă la oraş, iar pe morţi nu-i mai intoarce nimeni din groapă." Caragea Elena a rămas fără bărbat acum un an. 8 ani s-a chinuit omul ei, paralizat la pat. Dar, spune ea, "tot o duceam mai bine cănd era cu mine. Era greu şi atunci, dar acuma nu mai sunt bună de nimic. Nu am pensie, nu am nici un bănuţ. Trăiesc din ce am in curte, un ou, fasole, nici cartofii nu s-au făcut acum. Sunt zile in care nu mănănc nici păine. Că nu am cu ce lua. Beau un strop de apă, mai rup un măr din pom şi zic că am măncat", se tănguie femeia de 57 de ani. Işi strănge sub bărbie basmaua prăfuită, şi măinile incep să-i tremure uşor, "Nici pomană de un an nu am avut cu ce să-i fac omului meu. Mare pedeapsă mi-oi lua pe lumea cealaltă, dar Dumnezeu mi-i martor. Nu am ce pune pe masă. Să vină să ne vadă ăştia de sus cum trăim, ca apăi aşa ne-or crede."


CÃ...LDURÃ... CU COCENI. Pe drum, femeile se adună grămadă. Necazurile le-au inăsprit chipurile, iar lacrimile le-au secat vederea. Peste unele dintre ele au trecut zeci de ani de văduvie. Dar hainele tot negre au rămas. Bordeiele lor, in lipsa unei măini de bărbat, stau să pice pe ele. Chiar şi aşa, tanti Aglaia nu pregetă să urce pe scară şi să repare crăpăturile din tavanul casei, să vopsească gardul sau să taie lemne. Deşi sănătatea le este şubredă şi vărsta inaintată, multe dintre vădane ar da orice să mai poată merge cu ziua la muncă. Aşa ar căştiga poate măncarea şi pentru o săptămănă. "200.000 de lei e plata cu ziua. Cu banii ăştia, la căt de puţin mănănc io, aş mai putea să cumpăr măcar nişte zahăr, făină şi mălai", spune tanti Ruxandra. De patru ani i-a murit bărbatul "şi de-atunci parcă nu mai trăiesc. S-a culcat, iar dimineaţa l-am găsit inţepenit. Mort. Cică făcuse stop cardiac. Pensia mea e de un milion de lei, in fiecare lună dau 700.000 numa’ pe medicamente. Am muncit o viaţă la CAP, ca acum să fiu muritoare de foame. In genunchi stăteam, şi munceam de dimineaţă pănă seara. Nu era timp de stat. Nici preotul nu era lăsat să facă slujba, iar acum parcă a intrat moartea in noi. Bărbaţii mor pe capete. Barem dacă ne-am duce şi noi cu ei...", spune trist femeia.


Au trecut peste ea ierni grele, nopţi in care, dacă păpuşoii de porumb ce-i băga in sobă se terminau, rămănea doar cu fumul inecăcios şi cu bruma de căldură, care intr-o oră lăsa să se adune frigul. Nu ştie bine cine e preşedintele ţării, insă tanti Anica, o altă vădană, o salvează, căci spune ea măndră: "Preşădinte ii Bădescu, nu-i aşa?". Şi răde ştirb. De ani buni, de cănd satul a rămas pustiu, femeia nu a mai auzit muzica de nuntă sau de botez. Doar steagul bisericii atărnat in poartă, semn că iar s-a prăpădit un om.


CHIN
"Ca să ajungem la doctor tre’ să merem pe jos şi 7 kilometri. Asta cănd avem cu ce să ne luăm medicamentele. Că sunt luni cănd milionul de pensie se duce pe zahăr, ulei şi coceni pentru vacă. Era bine cănd ne mai duceam prin alte sate la muncă cu ziua, acuma insă, dacă Dumnezeu o secătuit pămăntul, nici acolo nu ne mai putem duce"
Tanti Elena - văduvă de 54 de ani


MURITOARE DE FOAME
"Nu am pensie, nu am nici un bănuţ. Trăiesc din ce am in curte, un ou, fasole. Sunt zile in care nu mănănc nici păine. Beau un strop de apă, mai rup un măr din pom şi zic că am măncat. Nici pomană de un an nu am avut cu ce să-i fac omului meu. Mare pedeapsă mi-oi lua pe lumea cealaltă, dar Dumnezeu mi-i martor"
Caragea Elena - văduvă de aproape 2 ani

Citeşte mai multe despre:   reportaj,   cănd,   tanti

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica
Galerie Foto Vaccinarea anti-Covid în mijlocul Bărăganului e o poveste cu intrigă şi suspans. De la Balamuci-Sitaru până la Dridu-Moldoveni, accentul se pune grav pe partea inghinală a istorisirii: bătrânii merg la...

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!
Galerie Foto O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de...

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)
Galerie Foto Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului trebuie să avizeze un proiect de lege inițiat, la sfârșitul anului trecut, de mai mulți deputați liberali, care să oblige forțele de jandarmi ca, la somația...

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene
Galerie Foto Una dintre firmele abonate, pe vremea guvernării PDL, la contractele cu statul, în special cu instituțiile din subordinea vechiului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, din mandatul Elenei Udrea...

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  
Galerie Foto Dumitru Popescu, supranumit "Dumnezeu", considerat într-o vreme cel mai apropiat colaborator al dictatorului, dezvăluie din interior o lume în care cetăţeanul de rând nu putea ajunge: universul liderilor...
Serviciul de email marketing furnizat de