S-a născut în capitala Iranului, Teheran. De la tată a moştenit pasiunea de a lucra covoarele acelea extraordinare cu milioane de noduri din mătase, mândria culturii persane.
După şapte ani în Indonezia şi China, şederea în România îi pare doamnei Ahshandi o oază de linişte
După terminarea studiilor şi-a descoperit pasiunea pentru religie, fiind convinsă că va urma o carieră în acest domeniu binecuvântat. Doamnei Mansourehsadat Ahshadi viaţa i-a rezervat însă un alt rol, acela de nevastă de diplomat, însoţindu-şi soţul peste tot unde acesta a reprezentat Republica Islamică Iran. După mai bine de un an de şedere în România, doamna ambasador ştie să gătească mămăliguţă, ciorbe, fripturi şi mujdei de usturoi în cel mai pur stil românesc, a învăţat mai multe cuvinte de uz general şi îi place Bucureştiul, fiindcă prin aglomeraţia sa de nedescris a început să-i aducă aminte de Teheran!
EXEMPLU. Percepţia rău-voitoare asupra rolului femeii în peisajul social al Iranului de astăzi este singurul lucru care a întristat-o câteodată. A ascultat opinii aşa-zis "avizate", conform cărora femeia în Iran este supusă celei mai crunte discriminări, că este lipsită de anumite drepturi, cum ar fi cel la învăţământ sau la o viaţă socială normală, ba chiar că n-ar avea voie să iasă pe stradă neînsoţită de un membru al familiei! "În ansamblu se poate spune că statutul femeilor în Iran este mult mai bun decât în multe alte ţări, în special cele învecinate şi nu numai. Mă doare sufletul când văd în ţări Occidentale, de exemplu, femei curăţind străzile sau prestând alte munci grele. În gândirea musulmană, femeia este o fiinţă comparabilă cu gingăşia unei flori şi, datorită bunătăţii şi blândeţii sale, ea este considerată elementul fundamental al familei. Aşa cum, din punctul de vedere al susţinerii financiare, al protejării familiei, elementul de bază este bărbatul." De altfel, cele două fiice ale doamnei ambasador sunt exemple cât se poate de elocvente în acest sens. Cea mare va absolvi în curând Facultatea de Matematică la Universitatea Sharif din Teheran (una din cele mai apreciate instituţii de învăţământ din lume), iar fiica cea mică tocmai a început Facultatea de Istorie. "Astfel, continuă doamna ambasador, vedeţi că statisticile care arată că în Iran raportul studente/studenţi este de 51 la sută la 49 la sută este cât se poate de aproape de adevăr."
Ce i-a plăcut cel mai mult în România? "Îmi plac oamenii, românii, fiindcă sunt un popor pătruns de spiritualism, religios. Am observat că ţin post şi că respectă, de asemenea, sărbătorile religioase. Am văzut că inclusiv tinerii fac acest lucru. Nu în ultimul rând, cred că românii sunt nişte oameni bine-dispuşi, amabili, aşa cum nu am văzut în ţările în care am fost până acum." Doamna ambasador se simte împlinită şi este mulţumită de cariera sa de până acum, dar crede că, dacă ar fi fost să fie altceva în viaţă, şi-ar fi dorit să fie "propovăduitor al religiei, misionar, să transmit mesajul religios şi să le vorbesc tuturor oamenilor despre religie".
"În acest mod mod, adică sprijinindu-l pe soţul meu şi fiindu-i mereu alături, şi eu, indirect, mi-am servit patria."
Mansourehsadat Ahshadi
Citește pe Antena3.ro