Studenţie rusă in limba romănă

12 studenţi ruşi au ales să inveţe limba romănă la Facultatea de Filologie din Sankt Petersburg. In oraşul de pe Neva se află singura secţie din Federaţia Rusă in care romăna e studiată ca limbă principală. Dacă pănă in 1990 pe locurile destinate studierii limbii lui Eminescu se băteau in medie zece candidaţi, la ultimul examen concurenţa a fost de trei pe loc.

12 studenţi ruşi au ales să inveţe limba romănă la Facultatea de Filologie din Sankt Petersburg. In oraşul de pe Neva se află singura secţie din Federaţia Rusă in care romăna e studiată ca limbă principală. Dacă pănă in 1990 pe locurile destinate studierii limbii lui Eminescu se băteau in medie zece candidaţi, la ultimul examen concurenţa a fost de trei pe loc.

"Vă mulţumesc", mi-a spus curat pe romăneşte o tănără rusoaică, atunci cănd i-am acordat prioritate la intrarea in Muzeul de Etnografie din Sankt Petersburg şi i-am spus din reflex "Poftiţi!". Ana este una din cele 12 studente, şapte in anul III şi cinci in anul V, care se luptă cu conjugările şi excepţiile gramaticale ale romănei la Facultatea de Filologie, secţia de Limbi Romanice.

PASIUNE PENTRU LIMBA ROMĂNĂ. Marele of al studentelor este că la Petersburg rar au ocazia să exerseze ce au invăţat la şcoală cu romăni din Romănia. "La secţia noastră invăţăm limbile romănă, italiană şi franceză. La Petersburg italieni avem, francezi avem. Romăni get-beget nu prea avem", recunoaşte Galina, o tănără cu ochii verzi, foarte comunicativă.

Fetele, căci băieţii care au intrat la secţia de limba romănă "n-au iubit suficient limba", după cum spune una dintre profesoare, Maria Rijova, sunt dornice să afle căt mai multe cuvinte noi. Următoarea lecţie pe care o au de pregătit e despre maşină. "Bujie, pană, oglindă retrovizoare", repetă fără pic de accent Ana, tănăra blondă şi creaţă, studentă in anul III. "Dar de ce folosiţi atăt de des «luni de zile» sau «ani de zile»? Lunile şi anii nu sunt oricum din zile?", ne pune in dificultate şi Saşa, studentă in anul III. Galia are dileme dacă un domn care vorbeşte prea mult e "vorbitor" sau altfel. "Vorbăreţ", o lămureşte Jenia, o tănără bondă şi delicată.

Pentru cele 12 studente, şcoala de vară este exmenul cel mai folositor de la sfărşitul fiecărui an universitar. "Am fost la Iaşi, la şcoala de vară şi mulţi ne ziceau că suntem din Republica Moldova. Or, noi ne-am supărat, pentru că ştim că acolo se vorbeşte cu accent, iar noi avem pretenţia că vorbim fără", leagă frazele curgător Ana. Saşa spune că la aceste şcoli de vară din Romănia a intălnit tineri din multe ţări, care studiau limba romănă. Unii o vorbeau mai bine, alţii mai puţin. Rusoaicele insă au fost considerate că ştiu limba romănă la cel mai inalt nivel dintre toţi.

INTERES. In curtea interioară a Facultăţii de Filologie din Sankt Petersburg, fetele ne duc la statuia lui Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir. "Statuia lui se află aici, pentru că a fost un mare poet care a făcut multe pentru limba rusă", explică serioasă Iulia. Cum au studiat temeinic şi despre istoria, literatura şi civilizaţia romănă, fetele ne povestesc căte ceva şi despre autorii pe care i-au citit şi analizat: Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Slavici. "Anul trecut am vizitat bojdeuca lui Creangă la Iaşi. Era micuţă, drăguţă, am aflat că acolo a stat şi Eminescu. Din căte am tot citit, am impresia că Eminescu a stat mai mereu cu căte cineva important", zămbeşte Ana. După ce a vizitat Romănia, Ana a decis că, dacă va pleca vreodată din Sankt Petersburg, va alege să trăiască in Romănia sau in Italia. "Oamenii sunt mai deschişi, poate pentru că sunteţi mai la sud. La Bucureşti m-a mirat insă faptul că centrul oraşului nu e renovat aşa cum trebuie, cum e la Petersburg, ci sunt clădiri frumoase lăsate in paragină. Cea mai puternică impresie a mea rămăne festivalul de artă medievală de la Sighişoara", povesteşte despre căteva dintre locurile vizitate. Saşei i-a plăcut Peleşul şi se găndeşte ca in această vară să meargă să vadă şi Timişoara, iar Jenia a fost impresionată de munţii din Romănia.

LIMBĂ EXOTICĂ VERSUS O-ZONE. Cănd le intrebi pe fete cum au ales să inveţe limba romănă, răspunsurile diferă. "Mie mi-a plăcut mult limba franceză. Am aflat că la această secţie voi face o limbă in plus, pe lăngă franceză şi italiană, şi am zis de ce nu?", spune Jenia. Nu ştia mare lucru despre Romănia atunci, dar asta n-a contat prea mult. "Eu auzisem de Dracula, de Transilvania, dar nu puteam spune cu certitudine că sunt in Romănia", răde şi Saşa.

Pe Ana au ajutat-o băieţii de la "O-zone" să ia hotărărea. "La secţiile unde engleza şi franceza se studiază ca limbă principală e concurenţă foarte mare. Eu am vrut să invăţ şi o limbă exotică. Imi plac limbile romanice, dar nu auzisem niciodată vreun cuvănt in limba romănă. In acea perioadă era la modă o melodie a băieţilor de la O-zone, mi-a plăcut cum sună limba şi aşa m-am hotărăt", incheie povestea. Astăzi, ea şi colegele ei au ajuns să comenteze texte in limba romănă şi să-şi pună probleme de nuanţă: cănd gerunziul poate fi folosit ca adjectiv şi ca prepoziţie e mai potrivită in anumite contexte. Galina şi Ana au adresele de mail in limba romănă: "copil frumos" şi "galina vesela".

PERSPECTIVE. Pe cele cinci studente de anul V le-am surprins chiar in timpul examenelor finale. Şi pentru ele, şi pentru colegele lor mai mici e un mister ce carieră vor putea face cu limba romănă după ce termină facultatea.

"Sunt şi căţiva moldoveni in Sankt Petersburg, e un fel de concurenţă", spune una dintre fete. Problema insă e că in Sankt Petersburg nu sunt prea multe firme romăneşti şi nu e nevoie de traducători. Profesoara de limba romănă Maria Rijova spune că există o fabrică de ţigări unde se vorbeşte romăneşte, dar sunt prea puţine locuri pentru fetele ei. "Din păcate, doar cursurile de vară menţin legătura directă dintre studenţi şi Romănia", subliniază Rijova. Din acest motiv, planurile studentelor specializate in limba romănă nu sunt clare după absolvire.

"Poate voi veni in Romănia căţiva ani să traduc in ruseşte, pentru că-mi place ţara mult. Sau poate in următorii ani vor veni mai mulţi romăni la noi şi va fi nevoie de oameni care cunosc limba", speră Ana.

JUMĂTATE DE SECOL DE LIMBĂ ROMĂNĂ

Anul acesta, catedra de Limba Romănă din cadrul Facultăţii de Filologie din Sankt Petersburg implineşte 50 de ani de cănd a fost fondată. "Este singurul loc din Rusia unde se studiază ca limbă principală limba romănă. La Moscova e materie secundară", se măndreşte prof. Maria Rijova. Aceasta spune că pănă in 1990 erau mulţi studenţi dornici să studieze romăna, dar acum examenele de admitere se dau din doi in doi ani. "Cănd am dat eu la facultate eram nouă pe loc. Acum sunt cam trei-patru", compară Rijova. Printre materiile predate la secţia de limba romănă se numără analiza de text, fonetica, stilistica, istoria limbii, civilizaţia romănească. In modesta bibliotecă din cabinetul de limbi romanice sunt dicţionare, enciclopedii in limba romănă, gramatica limbii, precum şi autori clasici: Slavici, Arghezi, Odobescu, Vasile Voiculescu, Eminescu. In fiecare vară, timp de trei săptămăni, fetele vin la cursuri de vară in următoarele oraşe: Sinaia, Craiova, Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara. "Principala condiţie pentru a termina această secţie e să iubeşti limba romănă. Altfel nu se poate", crede Rijova.