Dupa o vara de dat la peste, pescarii Deltei schimba valurile apelor cu mustatile stufului. De sute de ani, recoltarea stufului, trecand din ascutisul tarpanului in botul tehnologiei, asigura supravietuirea deltenilor in fata biciului iernii. Desi arhaic, obiceiul nu s-a pierdut in negurile uitarii.

Viata la stuf

Dupa o vara de dat la peste, pescarii Deltei schimba valurile apelor cu mustatile stufului. De sute de ani, recoltarea stufului, trecand din ascutisul tarpanului in botul tehnologiei, asigura supravietuirea deltenilor in fata biciului iernii. Desi arhaic, obiceiul nu s-a pierdut in negurile uitarii.

Priviti ce imparatie! Taramul pe care Dumnezeu l-a lasat cu puterea Sa numai in partea asta de lume: Delta Dunarii. La sud de bratul Sf. Gheorghe, in zona complexului lagunar Razim - Sinoie, un drum de tara manjeste timid un taram auriu: patria stufului. Peisaje inrudite, dar atat de di-ferite in fiecare zare, iar in departare, cand iti faci ochii mici, poti sa vezi marea si-a doua culoare a locului: albastrul dulce. Din loc in loc, imensitatea e intrerupta de pistrui maronii - maldare de stuf recoltate, trantite in depozite construite in aer liber. La o privire naiva, te duc cu gandul la niste sate de indieni. Ici si colo, la colturi, masinarii ciudate - tractoare cu roti de Formula 1 - duc maldarele la depozit, in vreme ce in stufaris, nevazuti, alti monstri de metal reteaza stuful si-l prefac in maldare. Secuii au uitat de cand se taie stuful pe meleagurile de la marginea marii, dar oamenii au avut grija sa intinereasca obiceiul, pe care acum il practica mai mult cu mijloace moderne.

PNEURI CU JOASA PRESIUNE. In rasaritul anului, zapada este putina in Delta. Pe plaiurile de la marginea marii, singurul stapan e vantul si-al sau bici inghetat. Nu e usor s-ajungi la stuf. Se poate merge cu masina, dar numai pana la un punct. Apoi, numai cu Jeep-ul. Si cele mai puternice 4x4 isi gasesc nasul in imparatia stufului. PJP-ul. Tractor cu roti modificate, dotat cu pneuri cu joasa presiune. PJP-ul iti starneste mila prima data cand ii vezi incheieturile metalice. Nici macar n-are volan, doar niste manete de fier. Prima impresie trece insa atat de repede, pentru ca PJP-ul te poate transporta fara sa se afunde in cele mai incurcate mlastini. Tehnologia pneurilor il face chiar sa treaca Dunarea fara sa se afunde.

MECANIZAT. Saltelele din stuf iau nastere in cateva minute, prelucrate de masinarii

RECOLTARE. In opt ore de munca, un manipulant pune la pamant un camp intreg de stuf

ZILIERI. 12 zone stuficole sunt in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, din care nu se recolteaza mai mult de 7 tone in fiecare an. Sapte din aceste zone sunt concesionate unor societati comerciale, iar alte trei sunt zone strict protejate. Sistemul este identic cu cel de la peste: s-a concesionat o activitate (recoltarea) si nu o resursa (stuful), firmele platesc anual o redeventa, iar banii intra la bugetul de stat. Pescarii, care peste vara ies cu barcile pe lac, lucreaza iarna la recoltatul stufului. Carte de munca au insa doar cateva sute. Ceilalti lucreaza ca zileri, intrand cum pot mai bine in pielea unui "manipulant stuf", asa cum zice legea ca se defineste profesia celui care taie stuful si il preface in maldare. Stuful se strange doar cand apa mlastinilor e inghetata, pentru ca altfel transportul se face foarte greu. Pana la stuf se ajunge in remorca PJP-ului. Asta numai cand vremea permite sau cand soferul tractorului cu roti modificate este treaz sau n-a baut prea mult de dimineata.

PRETURI. Sub 10 milioane de lei, este maximumul pe care il poate pretinde un muncitor. Mai mult n-ai cum. Daca la peste poti sa ai o zi norocoasa in care sa prinzi kilograme intregi, aici n-ai pur si simplu cum. Ajunsi la locul de recoltare, oamenii se inhama la niste masinarii care de care mai ciudate si trebaluiesc de zor opt ore fara prea multe intreruperi. Accidentele sunt rare, iar in cateva ore un camp plin de stuf cade la pamant si, din aceeasi miscare mecanizata, se preface in maldare. Acestea sunt luate apoi la mana si curatate de paiele rupte, fixate in forme conice si incarcate in remorci, cu care vor fi duse spre depozite. De acolo, in functie de clienti, pot ajunge la fabrici din Romania sau peste noua mari si noua tari. In Occindent, stuful e folosit mai mult la acoperisuri de case de vacanta. Localnicii primesc 9.000 de lei pentru un maldar de stuf strans.

MASINARII
"Ne duce cu cambuza, ne baga trancare si putem cara mai usor stuful. Sunt zone cu protectie acolo, trebuie sa taiem mai repede, pentru ca nu e voie tot anul sa intri in zona aceea" - Fluturica, recoltator manual de stuf

CALITATE
"Stuful marunt si de o generatie e cel care se cere. E tare, rezistent si des. Stuful de doua generatii nu ni-l primeste. Il taiem numai la sfarsitul campaniei" - Dej, recoltator manual de stuf

CE SE CAUTA
"Se cere stuf marunt, cu floare putina, subtire si drept, fara mustati. Stuful de peste un metru si jumatate e bun, pentru ca se bate bine, nu se sparge si e foarte rezistent. Stuful inalt de trei metri se foloseste la rogojini, dar la noi nu se fac acum rogojini in zona asta. Numai la Jurilovca" - Cartoafa, recoltator manual de stuf

LOCALNICI
"Pentru treburile noastre - cotet, saivan, gard, chiar si foc - putem lua si duce acasa. Si vara folosim stuful verde pentru hrana animalelor" - Limbuta, recoltator manual de stuf

FAMILIE
"Avem ce sa dam de mancare la familie, la copii" - Fluturica, recoltator manual de stuf