De atunci, chiar dacă legea s-a modificat și, teoretic, permite extragerea unor cote anuale, astfel încât să se țină sub control înmulțirea peste măsură a urșilor, practic nu se poate aplica, la presiunea activiștilor de mediu din ONG-uri.
Iar actualul ministru al Mediului, de la USR, tocmai a declarat, în urma anunțului că un turist italian a murit, sfâșiat de urs, că știe de existența unor studii care arată un număr alarmant al înmulțirii acestor carnivore mari, dar se va consulta exact cu „societatea civilă” - adică activiștii din ONG-urile care au blocat cotele anuale de prevenție și de intervenție. Cu astfel de măsuri, România poate declara deschis sezonul de vânătoare de turiști, de către urșii care nu mai au loc în pădure.
Moartea turistului italian de 48 de ani era previzibilă. Atacurile urșilor sunt cunoscute, de foarte mult timp, iar statul român nu a făcut absolut nimic pentru a rezolva situația. Familia victimei poate câștiga procesul împotriva Guvernului României, pentru că absolut toate informațiile arată clar că avem o problemă cu înmulțirea peste măsură a ursului brun, după stoparea vânătorii, dar o ignorăm. Mai mult, autoritățile române pot fi acuzate și de faptul că nu au făcut absolut nimic pentru a opri campaniile agresive de promovare a urșilor de pe Transfăgărășan care prezintă animalele ca nefiind periculoase. Jurnalul a semnalat, în nenumărate rânduri, pericolul acestor materiale propagate pe rețelele de socializare, în ultimii 4 ani, dar nu s-au luat măsuri pentru eliminarea lor de pe internet.
Orice anchetă penală ar putea ajunge la concluzia că aceste campanii de promovare au fost cel puțin ignorate de autorități, dacă nu cumva chiar încurajate, având în vedere faptul că inclusiv Romsilva participă la propagarea acestui tip de mesaj pe rețelele de socializare, iar în felul acesta au devenit victime ale urșilor foarte mulți turiști români și străini care au crezut că mamiferele pot fi fotografiate sau hrănite, fără să existe vreun pericol.
Nici cele trei victime cu brațele sfâșiate de urși, la sfârșitul lunii mai 2025, tot pe Transfăgărășan, nu au dus la vreo măsură din partea autorităților, pentru oprirea acestor atacuri. Trei turiști au fost sfâșiați în numai 24 de ore, în perioada 27-28 mai. Se știe foarte clar că numărul foarte mare de urși duce la înmulțirea acestor atacuri și sunt de neoprit, dacă nu se aplică măcar cotele de prevenție și de intervenție anuale, conform legislației în vigoare, dar miniștrii Mediului preferă să încalce legea și să ridice din umeri când mor oameni, ca să nu fie atacați de activiștii de mediu din ONG-uri.
Planul național de acțiune nu s-a respectat
Ministerul Mediului a aprobat în 2018 un plan național de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România, iar acesta include cotele de vânătoare care nu au fost aplicate, după ce vânătoarea a fost interzisă de Guvernul Cioloș, în 2016. Cotele anuale de prevenție și de intervenție erau stabilite astfel încât să se poată vâna un anumit număr de exemplare care să asigure un echilibru între viața animalelor și cea a comunităților umane. Însă ONG-urile de mediu au atacat toate proiectele de lege pentru stabilirea acestor cote, susținând că măsura va reduce drastic numărul urșilor din țara noastră - deși specialiștii au arătat că la peste 4.000 de exemplare situația scapă de sub control, iar acum s-a demonstrat prin recensământ că numărul urșilor este de 3 ori mai mare decât cel maxim calculat pentru siguranță.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ionescu, de la Universitatea Transilvania din Brașov, a explicat, pentru Jurnalul, că din cercetările făcute reiese că pădurile din țara noastră pot adăposti un număr maxim de 4.000 de exemplare, iar atunci când se depășește acest număr, în mod inevitabil, urșii ies din pădure și migrează către zonele locuite de oameni.
Ieșirea din pădure are mai multe cauze. Se vorbește despre nevoia de hrană, dar e doar una dintre cauze. În general ies spre zonele locuite de oameni ursoaicele cu pui și masculii mai slabi, pentru că sunt alungați de exemplarele mai puternice - masculii care reprezintă și „trofeele” cele mai căutate de vânători.
Blocarea cotelor de prevenție și de intervenție
Dar vânătoarea a fost interzisă în 2016, de fostul ministru Cristiana Pașca-Palmer, apoi s-a dus o luptă continuă pentru blocarea legislației, după ce următorii miniștri au vrut să permită vânarea ursului brun, în cotele de prevenție și de intervenție - adică „extragerea” exemplarelor periculoase, care deja au atacat de mai multe ori oameni și gospodării, dar și vânarea unui anumit număr de exemplare, pentru ținerea sub control a înmulțirii urșilor.
ONG-urile de mediu au făcut imposibilă aplicarea cotelor de prevenție și de intervenție în ultimii 9 ani, iar numărul urșilor depășește acum 12.000 de exemplare. În continuare nu se pot vâna nici măcar urșii care atacă oameni, menținându-se acest regim de teroare în România, ce tinde să se generalizeze. Nu se va mai putea face nici turism, mai ales după ce exact turiștii străini sunt principalele victime.
Dacă nici actualul ministru al Mediului nu rezolvă această problemă, vor exista mult mai multe victime, pentru că înmulțirea urșilor a devenit exponențială - ursoaicele fac 3-4 pui, în loc de 1 sau 2, ca până acum 10 ani. Studiile făcute de specialiștii în carnivore mari din România arată că încă din anul 2021 era o populație de urși de două ori mai mare decât cea pe care o poate suporta suprafața de păduri a țării - adică peste 8.000 de exemplare, în loc de 4.000. Degeaba au explicat specialiștii că urșii se înmulțesc de 4 ori mai mult decât acum 10 ani, pentru că de la un pui, o ursoaică a ajuns să facă 4 pe an, pe fondul încălzirii climatice.
Activiștii au păreri diferite de cele ale experților
Activiștii de mediu susțin că nu ar trebui să se vâneze masculii cei mai mari și cei mai puternici, pentru că asta ar însemna „vânătoare la trofeu” care trebuie să fie descurajată, dar experții în carnivore mari au explicat că acești masculi sunt exact cei care-i gonesc în afara pădurilor pe cei mai slabi și mai ales pe ursoaicele cu pui.
Vânătoarea era programată în așa fel încât să asigure un echilibru necesar între viața oamenilor în această țară și prezența carnivorelor mari. Dar în acest domeniu nu sunt acceptate părerile experților, ci doar cele ale activiștilor de mediu și ale unor experți în alte domenii - ceea ce noul ministru al mediului a și declarat, după moartea turistului italian. Diana Buzoianu a precizat că va lua unele măsuri, în perioada următoare pentru ca angajaţii instituţiilor aflate în coordonarea, sub autoritatea sau în subordinea MMAP, dar se va consulta cu societatea civilă înainte.
Specialiștii în carnivore mari nu au așteptări în privința măsurilor pe care le-ar putea lua ministrul Mediului, aceștia spunând că doamna este cunoscută doar pentru voturile date împotriva tuturor măsurilor din acest domeniu. Fiind din același grup politic din care făceau parte și miniștrii cabinetului Cioloș, e puțin probabil să aplice cotele de prevenție și de intervenție, pentru a stopa înmulțirea urșilor și a atacurilor acestora.
„După ce a fost omorât de ursoaică turistul italian, a doua zi a mai fost atacat un turist, dar nici măcar nu s-a mai vorbit despre incident. Doamna ministru a spus că are rezultatele recensământului, dar trebuie să se consulte cu societatea civilă, deși un institut de cercetare și recensământul arată că sunt de trei ori mai mulți decât pot suporta pădurile. Nu sunt bani, dar pentru urși pot să moară oameni și să pierdem bani pe niște relocări care oricum nu dau rezultate. Sunt bani aruncați. Muncă și oameni care își pun viața în pericol ca să mute amenințarea de la o comunitate la alta. Ministerul Mediului trebuia să dea până pe 14 mai 2025 ordinul pentru cotele anuale de prevenție și de intervenție - 426 de exemplare extrase pe cota de prevenție și 55 pe cota de intervenție. Domnul ministru Fechet nu a motivat în niciun fel faptul că nu a dat acest ordin și nu a respectat legea. S-a mai întâmplat o dată, în alt guvern, iar ministrul a fost dat în judecată, dar instanța a considerat că ministrul nu e obligat să respecte legea. Doamna ministru ar trebui să dea măcar acest ordin, fiind obligația ministrului și a ministerului”, a declarat, pentru Jurnalul, Ovidiu Ionescu.
Specialiștii în management cinegetic și carnivore mari - singurii care ar fi trebuit să se exprime pe această temă - spun că nu există niciun motiv pentru a considera ursul brun specie protejată în România, pentru că nu există pericolul de dispariție al acestei specii, ci dimpotrivă, urșii s-au înmulțit peste măsură și oamenii sunt în pericol permanent de a fi atacați, inclusiv cei care merg la serviciu, la școală sau pur și simplu ies din casă. Cei mai vulnerabili sunt copiii și bătrânii, care pot fi atacați oricând în localitățile în care apar urși. Nu este doar o problemă a turiștilor care ajung pe Transfăgărășan, păcăliți de campaniile agresive ale influencerilor sau chiar ale Romsilva.


