x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc

0
Autor: Alex Nedea 16 Mai 2018 - 17:13
Vidra și Voineasa, surorile-fantomă ale turismului românesc
Vezi galeria foto


Ceaușescu visa ca numele Republicii Socialiste România să fie pe buzele schiorilor din lumea întreagă. Și pentru asta avea o strategie: să ridice în munții Lotrului cea mai mare rețea de stațiuni turistice din această parte a Europei și să organizeze acolo Jocurile Olimpice de Iarnă din 2002. Ce s-a ales de planul lui măreț?

În 1984, Iugoslavia găzduia Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo, iar la un televizor color dintr-o vilă de protocol de pe strada Primăverii evenimentul sportiv avea nuanțele unei strategii de politică externă. Din reşedinţa sa din Centrul Capitalei, Nicolae Ceaușescu se gândea să facă din sporturile de iarnă o pantă pe care să alunece în inimele marilor conducători ai planetei. Ce lovitură de imagine ar fi fost să organizeze el acea competiție sportivă atât de aplaudată pe tot globul!

Dar nu era doar utopia unui dictator. Știa și Ceaușescu, știau și specialiștii din ministerele de resort că ideea avea rădăcini adânci în realitatea din teren. România chiar avea de unde alege când venea vorba de locuri cu potențial pentru construirea de piste de schi care să îndeplinească toate standardele cerute de forurile internaționale. Au fost discuții pe hărți, au fost propuneri peste propuneri și, până la urmă, a fost aleasă localitatea Voineasa din zona Munților Lotru, pe malul unui lac tânăr, apărut în urma construirii uneia din multele hidrocentrale ridicate în anii 70 pe râurile importante ale țării. Unul dintre argumentele capitale în favoarea comunei Voineasa a fost că, pe lângă configurația pantelor și a altitudinilor de 2.000 de metri la care se puteau construi pârtii, zona avea un atu de neegalat de multe țări de pe continent: nenumărate izvoare de ape termale care ar fi transformat viitoarele stațiunile în locuri profitabile pe toată perioada anului. Când nu se putea schia, se făceau tratamente balneare.

Investiții colosale, lăsate în paragină

Lucrările au demarat în forță, ca multe altele începute pe vremea comuniștilor. S-a trecut concomitent la înălțarea clădirilor Voineasa și din zona Vidra, la 30 de kilometri depărtare. Pe 40 de hectare s-au pus fundațiile unor hoteluri cu șapte etaje, flancate de pavilioane mai mici, pe trei niveluri, și de căsuțe cu parter și etaj. Planul era ca, până la final, la Vidra să poată fi cazați o mie de turiști - 400 într-un hotel și restul în pavilioane și căsuțe. Voineasa ar fi avut chiar o capacitate dublă: 2.100 de paturi, „în șase grupuri de clădiri și în alte 14 căsuțe cu parter și etaj”, după cum se menționează în expunerea de motive a unui decret semnat de Nicolae Ceaușescu prin care se legifera „transmiterea către Uniunea Generală a Sindicatelor din România a unor construcții și terenuri proprietate de stat situate în zona Voineasa”. Cea mai mare parte a investițiilor a fost suportată de Ministerul Energiei din bugetul alocat pentru construirea barajului de pe Lacul Vidra, motivându-se că, până să înceapă stațiunea să funcționeze, pot fi cazați acolo muncitorii care lucrează la investiția hidroenergetică. În total, țara a plătit pentru înălțarea clădirilor turistice de la Voineasa și Vidra 83 de milioane de lei, o uriașă avere ținând cont că un salariu mediu era pe atunci cam 3.000 de lei. În aceeași expunere de motive, se arăta că la nivelul anului 1976 majoritatea clădirilor erau ”în mare parte terminate” și că „începând cu acest an majoritatea clădirilor folosite pentru cazarea muncitorilor de la Complexul hidroenergetic Lotru rămân disponibile, creându-se astfel condițiile de utilizare conform prevederilor lor (...) în vederea integrării lor în circuitul turismului internațional”..

Planuri mărețe încă din Epoca de Aur

Iar „circuitul turismului internațional” urma să primească în scurt timp alte două puncte strategice. „Nicolae Ceaușescu dorea să lege alte două noi stațiuni printr-o instalație de cablu care să traverseze Lacul Vidra. Una era proiectată la limita județului Vâlcea cu județul Alba, pe care o botezaseră chiar așa: «Alba», iar cealaltă, către Munții Latoriței, în vârful Puru”, povestește primarul comunei Voineasa, Gabriel Năstăsescu. Primele probleme ale investițiilor au pornit chiar în mandatul lui Ceaușescu când, cu sau fără știința lui, lucrurile s-au împiedicat în birocrația excesivă din Guvern. Ministerul Turismului, care ar fi trebuit să preia cele două șantiere și să le finanțeze pe celelalte două, a refuzat să preia în gestiune întregul proiect „motivat de faptul că nu s-a obținut acordul Ministerul Economiei Forestiere pentru scoaterea din circuitul forestier a unor suprafețe de terenuri necesare amenajării pârtiilor de schi, așa cum se preconizase în faza de proiect a Complexului Hidroenergetic Valea Lotrului”. Soluția de compromis a fost să paseze proiectul către Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (CC al UGSR), care promitea inițial că se va ocupa temeinic ca lucrurile să nu rămână în aer. „S-ar putea organiza două stațiuni balneoclimaterice cu funcționare permanentă, în rețeaua sindicatelor, cu o capacitate totală pe serie de circa 3.200 de locuri. Ambele stațiuni îndeplinesc condiții propice atât odihnei, cât și tratamentului balnear (silicoză și alte boli profesionale), putând găzdui anual 86.000 de oameni ai muncii”, se specifica în expunerea de motive a decretului prezidențial de transfer al obiectivului către CC al UGSR.

Marile stațiuni, bune doar pentru revelioane

Cert este că mutarea care ar fi trebuit să trateze bolile minerilor a dus la moartea prematură a întregului plan. „Prin anii '94-'95, stațiunile au fost în locație de gestiune, dar sindicatele nu s-au mai înțeles cu cei care au avut contractul și pur și simplu l-au expulzat pe omul respectiv de acolo, pe cel care investise o sumă considerabilă pentru a reporni activitatea. A construit un telescaun, o pârtie, a pus centrale proprii la fiecare grup hotelier, restaurantul era funcțional. Îmi amintesc că s-au făcut și câteva revelioane acolo”, povestește primarul Gabriel Năstăsescu. Apoi ,tot sindicatele s-au ocupat „exemplar” de paza locului, până când astăzi nu mai e nimic de furat: tot ce a fost fier a fost tăiat și valorificat, prizele au fost smulse din pereți, geamurile sparte, mobilierul a fost dat dispărut, cel care nu a fost făcut țăndări și lăsat la fața locului. „S-au pus firme de pază de către sindicate, dar, ca în România, a început să se fure. Și ce se căuta pe atunci? Fonta! Caloriferele au fost primele «puse pe tapet»”, exclamă Năstăsescu. Primarul chiar a apucat în tinerețe să schieze pe singura pârtie care a mai fost până la urmă amenajată acolo, una de aproximativ un kilometru, care fusese trasată pe sub un telescaun nou-nouț.

Astăzi, pârtia e acoperită de brazi crescuți alandala, iar telescaunul e o relicvă mâncată de rugină și de mucegai.

Planul lui Nicolae Ceaușescu era ca, până la final, la Vidra să poată fi cazați o mie de turiști - 400 într-un hotel și restul în pavilioane și căsuțe. Voineasa ar fi avut chiar o capacitate dublă: 2.100 de paturi, „în șase grupuri de clădiri și în alte 14 căsuțe cu parter și etaj”.

 „Nicolae Ceaușescu dorea să lege alte două noi stațiuni printr-o instalație de cablu care să traverseze Lacul Vidra. Una era proiectată la limita județului Vâlcea cu județul Alba, pe care o botezaseră chiar așa: «Alba», iar cealaltă, către Munții Latoriței, în vârful Puru”, primarul Gabriel Năstăsescu

Citeşte mai multe despre:   Vidra și Voineasa,   turism

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan
Galerie Foto Dintre cei cinci candidați propuși de partidele politice puternice, pentru funcția de primar general al Capitalei, doar patru au declarații de avere și de interese completate la zi. Generalul Ion Sîrbu, opțiunea...

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...
Serviciul de email marketing furnizat de