Vitralii ca la americani

Dupa ce a ajuns pensionar la 38 de ani, Vasile Calugarici a constatat ca nu are cum sa-si intretina sotia si cele doua fete. Solutia a aparut ca un sfat de la un cumnat de-al sau, asa ca s-a apucat sa faca vitralii, desi nu stia nimic despre aceasta meserie.

„Socrul meu este geamgiu in Sinaia. Acum doi ani, un cumnat mi-a zis «hai sa ne apucam de vitralii!». Nu stiam nimic despre cum se fac vitraliile si am pornit de la zero. Am citit carti, am cautat pe Internet si am inceput afacerea."

Mai intai, Vasile Calugarici a inchiriat un teren, pe care a construit un atelier. Apoi a cautat instrumente si materiale. „Toata tehnologia pe care o folosesc este americana. Romanii nu fac aparate, iar materia prima autohtona este inferioara calitativ celei straine. Cu toate ca materialele straine sunt mai scumpe, nici nu se compara cu ce se vinde in strainatate".

Cum se fac vitraliile

„Sunt doua metode de fabricare a vitraliilor: metoda veche, in care geamurile sunt prinse cu plumb, si cea noua, de la americani. Pe aceasta din urma o folosesc eu", spune Vasile.

Mai intai este nevoie de un model. „Desenul dupa care lucrez acum este facut de fiica mea. In general, le desenam noi, dupa dorintele clientilor, sau apelam la vreun profesor de desen". Apoi se taie bucatile de sticla, cu un aparat care seamana cu un ferastrau de lemn, dar in miniatura. „E o adevarata bijuterie aparatul asta. L-am cumparat de la o cunostinta care l-a adus din strainatate. La noi nu se gaseste asa ceva", spune Vasile Calugarici. Sticla se slefuieste cu un alt instrument, pana se imbina perfect in forma strabilita dinainte.

Citește pe Antena3.ro

Aflată în exil la Moscova, soția dictatorului sirian Bashar al-Assad este grav bolnavă. Medicii îi dau 50% şanse de supravieţuire

Dupa ce operatiunea de slefuire s-a incheiat, Vasile aplica pe marginea bucatelelor de geam colorat o banda adeziva de cupru. Geamurile se introduc in forma si se ung pe margine cu o pasta speciala. „O cutiuta de pasta costa cam patru sute de mii de lei si imi ajunge doar pentru o lucrare. Am zis sa fac economie si am cumparat pasta romaneasca, mai ieftina. Nu e buna decat de aruncat". Pasta este necesara pentru a se aplica peste banda de cupru un strat de cositor, care si el este destul de scump, pentru ca vine tot „de la americani".

Ca sa faci un vitraliu de dimensiunea unei ferestre trebuie sa lucrezi circa trei zile, „dar mie imi place sa lucrez la vitralii, asa ca nu simt cum trece timpul".

Romanii nu sunt innebuniti dupa vitralii

„Degeaba ai bani daca nu stii sa-i folosesti", spune Vasile Calugarici. „Au venit romani la mine, la atelier, si se uitau la vitralii fara sa inteleaga mai nimic. Nu le placeau, pentru ca nu le intelegeau rostul. In Bucuresti, sunt vreo patru ateliere de vitralii, iar preturile sunt, in sudul tarii, mai mici ca in Ardeal, de exemplu. Eu cer, pentru un metru patrat de vitralii, doua sute de euro, pe cand, in Oradea, un metru patrat costa cam cinci sute de euro".

Pentru ca este cu adevarat pasionat de ceea ce face, Vasile Calugarici este in masura sa spuna si ce se intampla cu vitraliile in strainatate. „Acolo sunt vitralii in miniatura, care nu se fac la noi. Oamenii cumpara asa ceva, iar preturile sunt mult mai mari. Vitraliul asta la care lucrez acum este comandat de un italian. Nu stiu ce vrea sa faca cu el, dar am o presimtire ca vrea sa-l scoata din tara si sa-l vanda mai scump. Am intalnit multi straini care au ramas uimiti de faptul ca se poate face asa ceva si in Romania".

Vitraliile pot fi montate chiar si pe usi sau ferestre din termopan, dar, daca sunt de o anumita marime, ele se fixeaza intre doua geamuri. „Am facut un vitraliu pentru usa de la intrarea unui restaurant si i-am spus patronului sa-l asigure, pentru ca e vorba de un lucru scump. La restaurant se mai intampla sa vina cate unul care a luat-o «pe ulei» si il poate sparge", afirma Vasile.

Catalin Pruteanu

Cele mai frumoase vitralii din Romania

Castelul Peles este cel mai cunoscut loc din tara in care pot fi admirate vitralii din secolele XIV-XVII. Pelesul este construit in stilul Renasterii germane, iar Regele Carol I l-a impodobit, in timpul vietii, cu peste o suta de vitralii la care au lucrat 40 de artisti germani si austrieci. Pe sticla sunt reprezentate scene din viata cavalerilor medievali, motive heraldice si alegorice. Incaperea numita „Holul de onoare" este acoperita cu un plafon de sticla impodobit in intregime cu vitralii. Plafonul este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual.

Lumina scoate vitraliul in evidenta

„Cel mai important la un vitraliu este felul in care e pozitionat, pentru ca lumina trebuie sa cada asa incat sa treaca prin toate culorile si sa scoata in evidenta frumusetea modelului", spune Vasile Calugarici, mesterul de vitralii care, dupa 40 de ani, a luat-o de la capat si a invatat o meserie noua. Cu toate ca, in Romania, vitraliile nu sunt prea cautate, aceasta meserie are cu siguranta un viitor promitator, estimandu-se ca vanzarile vor creste o data cu dezvoltarea gusturilor celor care dispun de bani.